După un puseu inițial de reforme și proiecte de investiții, în 2022 – 2023, guvernele statelor membre UE se confruntă cu dificultăți în continuarea PNRR-urilor.
La 25 septembrie a.c., Comitetul Economic și Social European (CESE) a prezentat o evaluare a stadiului implementării reformelor asumate de statele membre UE în cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență (PNRR), care sunt finanțate de fondurile din Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), respectiv instrumentul denumit NextGenerationEU.
Evaluarea CESE arată că, în prezent, se înregistrează întârzieri și blocaje în implementarea tuturor PNRR-urilor statelor membre UE.
CESE solicită instituțiilor UE simplificarea procedurilor și acordarea de asistență specifică întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). De asemenea, CESE solicită o mai mare flexibilitate în selecția proiectelor de investiții, implicarea structurată a societății civile și obligativitatea monitorizării acestor proiecte de către anumite comitete regionale.
Evaluarea CESE evidențiază câteva aspecte importante referitoare la eficacitatea Mecanismului de redresare și reziliență și relevanța acestuia în atingerea obiectivelor inițiale ale instrumentului NextGenerationEU, precum și implicarea și valoarea adăugată a partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile (așa-numita „societate civilă organizată”) în punerea în aplicare a acestui mecanism.
În privința eficacității MRR, analiza CESE notează că, deși majoritatea respondenților au considerat că investițiile au fost realizate cu succes, există întârzieri semnificative în implementarea PNRR-urilor pe toate axele și componentele acestora. În acest sens, societatea civilă organizată se arată îngrijorată de faptul că PNRR-urile nu pot fi puse în aplicare în mod corespunzător pe termen lung din cauza întârzierilor în absorbția fondurilor, a duratei limitate a planurilor și a lipsei capacității administrative în statele membre. În plus, cerințele excesive și birocrația au fost menționate ca obstacole în calea accesului IMM-urilor la fondurile din MRR.
Relevanța mecanismului în atingerea obiectivelor sale – CESE consideră că societatea civilă organizată din Europa este de părere că MRR și obiectivele acestuia sunt relevante, iar acest mecanism oferă oportunități de a încuraja investițiile și reformele structurale în statele membre UE, ceea ce nu s-ar fi întâmplat în lipsa acestuia. Cu toate acestea, există îngrijorări cu privire la alinierea și convergența dintre impactul așteptat al obiectivelor generale ale MRR, la nivelul întregii UE, și planurile naționale (PNRR). Prin urmare, devine esențial să se asigure o mai bună aliniere strategică și coordonare între acestea.
Implicarea și valoarea adăugată a partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile – raportoarea CESE, Elena Calistru, (cetățean român), a apreciat că societatea civilă organizată deplânge lipsa transparenței în procesul de definire și implementare a MRR și solicită un dialog structurat și transparent, mai multe reacții la pozițiile societății civile organizate și o implicare proactivă prin intermediul unei monitorizări active.
Raportoarea CESE susține absența unui cadru instituțional solid pentru desfășurarea de consultări și implicarea societății civile organizate în dezvoltarea și implementarea PNRR-urilor. În plus, lipsa informațiilor publice cu privire la aplicarea planurilor naționale reprezintă o problemă persistentă, coroborată cu lipsa accesului la informații actualizate deținute de autoritățile naționale în legătură cu reformele, investițiile și costurile aferente.
Pentru informații suplimentare, consultați comunicatul și evaluarea prezentate de CESE.
Banii din PNRR-uri se duc la ucrainieni?