Banca Naţională a României a decis, vineri, reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an, de la 1,50% pe an, începând cu data de 18 ianuarie 2021, a informat BNR.
Potrivit sursei citate, Consiliul de administrație al BNR a mai decis reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an, de la 1,00 la sută pe an, și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an de la 2,00 la sută pe an.
Totodată, s-a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
„Rata anuală a inflației a continuat să descrească în ultimele două luni ale anului 2020, coborând la 2,14 la sută în noiembrie, de la 2,24 la sută în octombrie, și la 2,06 la sută în decembrie – vizibil sub punctul central a țintei și marginal sub nivelul prognozat -, amplificându-și astfel scăderea considerabilă față de decembrie 2019, când s-a situat la 4,04 la sută. Evoluția din ultimele două luni s-a datorat relativei accentuări a decelerării inflației de bază, în condițiile în care impactul dezinflaționist al evoluției prețurilor LFO a fost contrabalansat de cel decurgând din scumpirea combustibililor, a produselor din tutun și a energiei electrice.
Rata anuală a inflației CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflației IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice) s-a redus la 3,4 la sută în noiembrie, de la 3,6 la sută în octombrie, și la 3,3 la sută în decembrie 2020 – în linie cu cea mai recentă prognoză -, în principal pe seama efectelor de bază dezinflaționiste asociate evoluției prețurilor unor produse alimentare procesate, precum și cu aportul minor al temperării deprecierii în termeni anuali a leului în raport cu euro.
Dinamica acestei componente continuă să fie marcată de presiunile inflaționiste ale factorilor fundamentali din perioada pre-pandemie, reflectând și așteptările inflaționiste asociate, la care se adaugă influențe venite din redinamizarea consumului în a doua parte a anului 2020, dar și din perturbări pe partea ofertei și din costuri asociate pandemiei și măsurilor de prevenire a răspândirii infecției cu coronavirus.
Rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum au scăzut în luna decembrie la 2,6 la sută și 2,3 la sută, de la 2,9 la sută și, respectiv 2,7 la sută în luna octombrie”, se previzează în comunicatul BNR.
Conform BNR, activitatea economică a recuperat în trimestrul III o parte însemnată din contracția suferită anterior, reducându-și declinul în termeni anuali la -5,7 la sută, de la -10,3 la sută în trimestrul II, în condițiile unei creșteri trimestriale de 5,8 la sută, după scăderea de -12,2 la sută din trimestrul II; dinamica revenirii a fost drastic frânată de declinul producției agricole, în absența căruia, economia și-ar fi redus contracția în termeni anuali la -3,2 la sută.
„Redresarea s-a datorat în principal consumului gospodăriilor populației, care s-a redinamizat puternic după ridicarea restricțiilor de mobilitate, inclusiv pe fondul situației relativ ameliorate a pieței muncii și al reaccelerării creșterii venitului disponibil real. La rândul său, formarea brută de capital fix a continuat să crească ușor în termeni anuali, în contextul reamplificării dinamicii construcțiilor, cu aportul solid al investițiilor publice, precum și cu sprijinul programelor guvernamentale.
Totodată, exportul net și-a diminuat vizibil contribuția negativă la dinamica anuală a PIB, în condițiile în care redresarea consistentă a exporturilor a devansat-o ca magnitudine pe cea a importurilor de bunuri și servicii, antrenând și o scădere a deficitului balanței comerciale în raport cu aceeași perioadă a anului trecut. Deficitul de cont curent și-a reluat însă creșterea în termeni anuali, exclusiv ca urmare a reînrăutățirii balanței veniturilor primare, pe seama fluxurilor profiturilor reinvestite”, explică BNR.
Pe de altă parte, BNR atrage atenția asupra incertitudinilor și riscurilor la adresa perspectivei inflației de decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, cel puțin până la aprobarea bugetului public pentru 2021. Importante sunt și incertitudinile asociate liberalizării începând cu 1 ianuarie 2021 a pieței energiei electrice pentru consumatorii casnici, cu potențiale implicații mai pronunțate asupra dinamicii IPC.
Incertitudini și riscuri semnificative decurg, de asemenea, din mediul extern, în contextul prelungirii actualului val pandemic și al restricțiilor de mobilitate asociate, de natură să afecteze redresarea economiilor europene, probabil până când campaniile de vaccinare își vor arăta efectele.
