Societatea este din ce în ce mai polarizată și adesea se împarte ideologic în două tabere: progresiști și suveraniști. Fenomenul este vizibil atât în țara noastră, cât și în restul lumii. Ca urmare a acestei polarizări ideologice, oamenii au început să aibă din ce în ce mai puțină empatie față de ceilalți, cu atât mai mult cu cât fac parte din grupuri politice diferite, conform Neuro360.
Empatia se definește ca abilitatea de a înțelege și a resimți suferința altora, cu scopul de a o diminua. Aceasta este esențială pentru construirea de punți între grupuri sociale sau politice diferite. Cu toate acestea, ea scade atunci când trebuie să o arătăm față de cineva dintr-un grup diferit. Ideologia politică acționează astfel ca un filtru pentru compasiunea pe care suntem dispuși să o oferim.
James P. Casey și colegii săi au publicat acum o nouă cercetare în Personality & Social Psychology Bulletin. Aceasta a fost formată din patru experimente separate, realizate pe aproape 5.000 de cetățeni din SUA și Marea Britanie, recrutați online, potrivit Psy Post.
Acestora li s-au prezentat mai multe scenarii, în care o persoană trecea printr-o problemă minoră. Reacțiile empatice au fost măsurate în funcție de afilierea politică a acelei persoane (liberală, conservatoare sau neutră). De asemenea, cercetătorii au luat în calcul și contextul politic — cine deținea puterea în acel moment — pentru a vedea dacă acest lucru influențează empatia.
Progresiștii sunt mult mai înrăiți și au mai puțină empatie pentru oponenții politici decât conservatori
Toate cele patru studii au arătat o tendință clară: oamenii simt mai multă empatie față de cei din același grup politic sau față de persoane neutre, și mai puțină față de „adversarii” ideologici.
Totuși, ceea ce e interesant e că această lipsă de empatie nu este echitabil distribuită.
Progresiștii (liberalii) au arătat o empatie semnificativ mai mică față de conservatori decât au arătat conservatorii față de progresiști. Această asimetrie pare a fi legată de percepții negative asupra moralității oponenților.
Studiul are totuși și și limitări importante. Reacțiile măsurate sunt bazate pe scenarii ipotetice, nu pe interacțiuni reale. Acest lucru ar putea reduce aplicabilitatea concluziilor în viața de zi cu zi sau în arena politică reală. Chiar și așa, descoperirile ridică întrebări serioase despre cum putem construi punți de înțelegere într-o lume tot mai fragmentată ideologic.
