Academia Română a organizat, luni, o dezbatere dedicată Zilei Limbii Române, unde prof. Gabriela Pană Dindelegan, membru corespondent, a evidențiat utilizarea, din ce în ce mai mult, în limbajul românilor, a unor termeni care au legătură cu epidemia de COVID-19, informează Agerpres.
Potrivit acesteia, bogatul vocabular asociat pandemiei reprezintă o confirmare în plus a dinamicii limbii române.
„Asimptomatic versus simptomatic; carantină, carantinare, carantinat, carantinizare; comorbiditate, comorbidităţi; confirmat, confirmaţi; contact, contacţi; contaminat, contaminare; covid, covizi; igienizat; infectat, infectaţi, infectare; izolare, izolat, izolaţi; mască; platou; pozitiv, pozitivi, pozitivat, repozitivat; relaxare cu sensul special de respectare a regulilor; testare, testat şi alţii”, a enumerat lingvistul.
În acest proces, profesorul Dindelegan a remarcat „nu numai termenii simpli, ci şi derivatele propriu-zise”, precum „izoletă, după modelul bicicletă, motocicletă, trotinetă, anticovid, noncovid, derivate cu prefixe negative”.
„De observat compusele prefixele propriu-zise şi cele cu prefixoide sau cu sufixoide, de tipul coronavirus, coronasceptic, pandemie, termometrizare, termoscanare, vaccinosceptic. De observat acronimele aduse în prim-plan: ATI, DSP, cu derivatul DSP-ist, DSU. COVID însuşi a fost preluat la început ca acronim, de unde şi scrierea fiecărui component cu majusculă, dar şi-a pierdut cu timpul semnificaţia acronimică”, a spus Dindelegan.
Manifestarea a fost organizată în parcul Academiei Române, cu ocazia Zilei Limbii Române.
