Vasile Ernu șterge pe jos cu documentarul Recorder despre Iohannis: După ce ai isterizat o țară cu „votul corect”, după ce ai legitimat un președinte irelevant ca să nu zic profund nociv și l-ai slujit două mandate, vii și faci moralisme critice doar la final de mandat?

Scriitorul și jurnalistul Vasile Ernu critică dur documentarul Recorder despre cei zece ani de președinție ai lui Klaus Iohannis.

Într-un editorial din Libertatea, Ernu afirmă că documentarul este doar „despre o pătură socială electorală care domină de ani buni discursul public și care se crede „superioară”. Pentru că ea crede că luptă pentru „salvarea democrației” folosind însă cel mai violent discurs și practică antidemocrată”.

„De ce? Lupta pentru „salvarea democrației” s-a bazat pe „excepționalismul” lor social și politic – alegerea lor e superioară, morală, democrată și civilizatorie: dacă nu votați ca noi – „singura variantă valabilă” – atunci sunteți împotriva democrației și civilizației. Punct. Au introdus ideea de „vot superior, moral, corect”: ascundeți buletinele bunicilor și bătrânilor. Votează corect doar cei „tineri, frumoși și liberi” – știrbii, săracii & co să se subordoneze și să asculte de noi. Tot ei au mitologizat „votul superior al diasporei”, cât timp au votat „ce trebuie”: cum au trecut să voteze altceva – i-au diabolizat.

A fost introdusă în câmpul politic ideea de „votant superior” și „votant inferior” – un rasism social pe față fără minime scrupule. Au introdus și umilința publică – shamingul politic public, rușinarea publică: să nu dea Dumnezeu să te exprimi public altfel decât mantra discursivă a acestui grup: ești ras și umilit public.

Se poate uita imaginea aceea când cei „superior moral” aruncau cu bancnote de 1 leu în „bătrânii și săracii” care aveau alte opinii politice decât ei? Asta e o violență nepermisă. Pătura care se crede cea mai educată și morală politic a produs un singur gând politic unificator: M.ie PSD. Și a introdus singurul element de definire a adversului care a unificat tot: „Ciuma Roșie”.

O practică foarte uzată în faimoșii ani ’30. Nu e cazul să explic. Dar e clar că pe această atitudine nu se poate construi mai nimic, ci doar fragmenta. Atât au înțeles ei din democrație. Dar e vizibil că această cale e catastrofală pentru politică și viața socială pentru că are la bază nu câmpul politic, ci cu totul altceva, mai aproape de zona terapeutică. Au uitat – dacă au știut vreodată abc-ul politic – că votul e egal, că votul nu e despre morală, ci despre putere, interes și negociere: negociere a unor interese și a unor politici sociale și economice.

Că diverse grupuri au diverse interese și el se negociază. Au uitat că competența politică nu e garantată de prea multele școli și că oricum votul e egal și legitim dacă e legal. Acum, în loc să recunoască că au fost niște talibani și farsori isterici, vin și zic nu că au greșit, ci că au fost dezamăgiți și ne arată istoria dezamăgirii lor ca pe un curs de terapie, legitimare și justificare. Poate le plătim și terapia postdezamăgire.

Ei vin să se legitimeze cu acest truc care spune așa: noi am făcut corect ce am făcut – adică rasismul social și jocul antidemocratic pentru a salva democrația e OK – doar alesul nu s-a ridicat la nivelul nostru. Nu ne cerem scuze – doar ne pare rău și oricum ceilalți sunt de vină, „ciuma roșie” și colaborarea cu ea etc.: și acum, după puțină terapie, vă spunem cu cine să votați data viitoare corect, moral, civilizat. Dacă nu votați așa, sunteți ciumați, necivilizați și antidemocrați.

Când mai vedeți formatori de opinie, intelectuali, ziariști, influenceri, ong-iști și alte „specii superioare” care știu cine e singurul care va „salva democrația” și care vă va agresa cu votul corect, superior, moral, democrat și civilizator, ocoliți-i, asta nu e despre democrație”, a scris Ernu.

Și încă o chestiune iritantă: falsa critică. După ce ai isterizat o țară cu „votul corect”, după ce i-a legitimat un președinte irelevant ca să nu zic profund nociv și l-ai slujit două mandate, vii și faci moralisme critice doar la final de mandat? De ce nu a apărut un astfel de film după primul mandat – de ce la finalul ultimului mandat? Care e riscul? Această „critică” nu e decât o formă de legitimare profund imorală și profitoare, că aici nu mai este vorba de politică. Ba mai mult, mă tem că această formă de legitimare și critică nu e decât un truc electoral pentru a arăta „votantului inferior” cu cine să voteze „corect”.
Citeşte întreaga ştire: Documentarul cu Iohannis nu e despre Iohannis, ci despre „elita promotoare a votului superior”