ACTUALIZARE 14:59 Aromânii, istroromâni, Macedoromânii, Meglenoromânii și Vlahii vor fi numărați la „Români”, chiar dacă bifează una din aceste denumiri la etnie, în Recensământul 2022 ce a început luni.
Explicația apare în „Nomenclatorul etniilor și limbilor materne”, acolo unde se precizează că acestea ar fi „etnii de nivel 2”, iar răspunsurile se vor contabiliza la etnia de nivel 1, adică cea Română.
NOMENCLATORUL ETNIILOR*1) *1) Notă: Operaționalizarea nomenclatorului de etnii în forma electronică a chestionarului se face prin afișarea în dreptul întrebării referitoare la etnie a textului de mai jos care să lămurească respondentul asupra faptului că răspunsul său corespunde etniilor din nivelul 2 (cele dintre paranteze) și acesta va fi agregat la cel de nivel 1 (cele din afara parantezelor): roman (Român, Aromân, Cic, Istroromân, Macedoromân, Meglenoromân, Vlah), maghiar (Maghiar, Secui), rom (Rom, Argintar, Băieș, Bidinar, Boldean, Căldărar, Fierar, Gabor, Geambaș, Lăutar, Rudar, Spoitor, Ursar, Vătraș), german (German, Landler, Neamț, Sas, Șvab, Țipțăr), ucrainean (Ucrainean, Hahol, Huțul, Huțan, Cazac zaporojean), sârb (Sârb), turc (Turc), tătar (Tătar), slovac (Slovac), evreu (Evreu), rus lipovean (Rus lipovean, Rus, Lipovean, Rus starover), bulgar (Bulgar), ceh (Ceh), croat (Croat, Carașovean), grec (Grec, Elen, Cipriot grec), polonez (Polonez), armean (Armean), rutean (Rutean, Rusin), Italian (Italian), albanez (Albanez, Shqiptar), macedonean (Macedonean), alte etnii (Ceangău, Găgăuz, Chinez, Altă etnie din state ale Uniunii Europene – austriac; belgian; danez; estonian; finlandez; francez; irlandez; letonian; lituanian; luxemburghez; maltez; olandez; portughez; sloven; spaniol; suedez, Altă etnie din țări europene, altele decât statele membre ale Uniunii Europene – norvegian; elvețian, islandez; din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord etc., Altă etnie din țări din afara Europei – sirian; iordanian; japonez, vietnamez, australian, american etc.)
ACTUALIZARE 14:42 Conform informațiilor obținute de R3media, decizia privind nomenclatorul etniilor a fost luată de Departamentul pentru Relații Interetnice din cadrul Guvernului, nu de Institutul Național de Statistică (INS).
Conform siteului oficial al acestei instituții, Departamentul pentru Relații Interetnice este condus de Laczikó Enikő Katalin, desemnată de UDMR.
ȘTIREA INIȚIALĂ
Luni 14 martie, a început oficial Recensământul populației și locuințelor 2022, în România. Din păcate, acesta riscă să se transforme într-un act de o gravitate nemaipomenită în istoria României.
Astfel, la capitolul „Etnie”, organizatorii Recensământului, dau ocazia persoanei să aleagă „aromân”, „meglenoromân”, „macedoromân, „istroromân” sau „vlah”.
Practic, este prima oară în istorie în care statul român îi consideră pe românii sud-dunăreni drept „altceva” decât români.
În urma acestui Recensământ, s-ar putea să aflăm că unele dintre cele mai mari personalități românești sunt de fapt străini, aparținând unei minorități etnice de pe teritoriul României!
Poziția Academiei Române
În 2018, Academia Română arăta că românii sud-dunăreni, cunoscuți sub diferite nume precum „aromâni”, „meglenoromâni”, „istroromâni” sau „vlahi”, sunt români.
„Conform adevărului științific, poporul român are patru ramuri istorice – dacoromâni, aromâni, meglenoromâni, istroromâni – vorbitori ai dialectelor limbii române, dacoromân, aromân, meglenoromân, istroromân. Toți acești români formează o unitate etnică și vorbesc aceeași limbă. Dialectele românești – dacoromân, aromân, meglenoromân și istroromân – se întâlnesc într-un spațiu vast, din Maramureș și Carpații nordici în nord până în Epir și Tesalia în sud, din Istria, la Marea Adriatică în vest până la Marea Neagră și dincolo de Nistru în est. Vorbitorii lor sunt urmașii populației autohtone romanizate din Imperiul Roman de Răsărit. Atestate în trecut pe un teritoriu unitar, în nordul și în sudul Dunării, dialectele românești s-au izolat de-a lungul timpului, în urma pătrunderii slavilor în Peninsula Balcanică începând cu secolul al VII-lea, fapt care a determinat unele deplasări ale vorbitorilor în acest spațiu geografic în perioada Evului Mediu. Dacoromânii sunt continuatorii românității nord-dunărene, în timp ce aromânii, meglenoromânii și istroromânii sunt continuatorii românității sud-dunărene”, afirma atunci, Academia Română.
Tot atunci, Academia atrăgea atenția asupra unei mișcări politice care urmărește ruperea acestei comunități din poporul român.
„Academia Română ia act cu îngrijorare de continuarea și intensificarea unor activități politice care urmăresc denaturarea adevărului cu privire la aromâni și la dialectul aromân. Scopul acestor activități este declararea aromânilor ca minoritate națională în România, ca popor armân, distinct de poporul român, având o limbă proprie, armâna, diferită de limba română. Aceste activități fac parte dintr-o acțiune mai largă de separare a românilor sud-dunăreni – aromâni, meglenoromâni, istroromâni, vlahi timoceni, ca și a altor români din afara granițelor României (românii timoceni, basarabeni, herțeni, maramureșeni etc.) – de limba și de poporul român. Precizăm că articolul 3, paragraful 1 din Convenția-Cadru pentru Protecția Minorităților Naționale (CCPMN), adoptată de Consiliul Europei la Strasbourg, la data de 1 februarie 1995 și intrată în vigoare la 1 februarie 1998, prevede dreptul oricărei persoane aparținând unei minorități naționale de a alege liber să fie tratată ca atare sau nu. Paragraful 35 din Raportul Explicativ al CCPMN (ETS No. 157) stipulează însă că din Paragraful 1 al numitului articol nu trebuie înțeles că o persoană are dreptul să își aleagă arbitrar apartenența la o minoritate națională, ci că această alegere individuală este inseparabil legată de criterii obiective, relevante pentru identitatea persoanei respective. Prin urmare, trebuie respectate criteriile științifice în asumarea identității naționale și lingvistice a colectivităților și a individului”, a menționat forul suprem al culturii și științei române.
Dacă nu se revine asupra chestionarului, acesta ar putea legitima pretențiile absurde ale unor țări precum Serbia și Grecia, care au inventat etnia de „vlah” separată de „român”, pentru a rupe comunitățile românești din aceste țări.
PNL cochetează cu separatismul. Poziția lui Alexandru Muraru
Chestionarul de la Referendum pare să fie punctul culminant al unei politici de încurajare a mișcării care urmărește transformarea aromânilor într-o etnie separată de români.
Astfel, deputatul PNL George Șișcu a depus un proiect de lege în Parlament, prin care solicită instituirea unei zile a „comunității armâne”, pe 23 mai.
Această inițiativă vorbește despre o „comunitate armână” și despre „dreptul armânilor de a-și folosi limba”.
Proiectul a fost criticat dur de către Societate de Cultură Macedo-Română, organizația reprezentativă a românilor sud-dunăreni, afirmând că urmărește să „inducă în eroare opinia publică din România, fiind o zi calendaristică greșit aleasă, formulată ambiguu, penibilă și fără rost după instituirea Zilei Românității Balcanice – 10 MAI”, după cum relata RGN Press.
În ciuda acestor critici și a problematicii serioase, deputatul George Șișcu este primit de către Alexandru Muraru, consilier al premierilor Cîțu și Ciucă, cu titlul de Reprezentantul Special al Guvernului pentru Combaterea Xenofobiei și Antisemitismului și deputat PNL.
Despre această întâlnire, Muraru vorbește despre întâlnirea cu reprezentanții unei „comunități”, deși aceasta nici măcar nu folosește numele oficial dat de statul român. Muraru spune că poziția statului român „a fost” că românii sunt români.
„Discuțiile au vizat inițiativele și proiectele pe care asociația și comunitatea le dezvoltă pentru păstrarea identității, colaborarea cu instituțiile statului, dar și contribuția adusă de personalități marcante ale comunității la promovarea imaginii României – nume importante din comunitate au performat și continuă să performeze în domenii ca sportul, cultura sau antreprenoriatul.
Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române (CESPE) se arăta îngrijorat de această inițiativă.
„Am luat astăzi act cu surprindere despre un protocol semnat între Ministerul Educației și Cercetării și o anume asociație Livădzli di Paicu privind promovarea cursurilor opționale de Cultură și civilizație aromână. Inițiativa pare lăudabilă la o primă vedere, însă, în comunicatul emis pe pagina de facebook a ministrului Monica Anisie nu se face nicio referire la românitatea aromânilor, lâsându-se a se citi printre rânduri intenția de a prezerva identitar o minoritate etnică”, afirma CESPE.
Mai mult, CESPE atrăgea atenția că unele dintre persoanele asociate cu demersul „sunt sau au fost apropiați unor cercuri afiliate unui curent care propagă ideea unui popor „armân” ce reneagă orice legătură identitară cu statul român. O asemenea ideologie promovată, poate din necunoaștere și nu din rea intenție, nu face decât să anuleze strategiile asumate de mai bine de un secol și jumătate de statul român la sud de Dunăre”.
Din păcate, în PNL se află, de peste opt ani, reprezentanții grupării secesioniste, care urmărește ruperea aromânilor de comunitatea românească. Despre acest subiect, R3media a scris pe îndelete, aici.
Lăsați teoria asta proastă precum că “aromânii” sunt români. Dacă rutenii și ceangăii au statut de minoritate, mă întreb oare care este problema românilor de nu pot da același statut și armânilor?
Nu e nicio teorie, e realitatea demonstrată științific. Dacă-i comparați pe ruteni cu aromânii, e clar cât înțelegeți din subiect.
Nu este singura problemă. Întreg formularul este tendențios și violent !!! Și mai mult decât atât este
Neconstituțional ! Haideți să luăm cu toții atitudine și să-i întrebăm pe juriștii buni ai țării ce părere au despre aceasta.
Câteva cuvinte despre vechimea şi numărul Românilor din sudul Românimii https://mihaiandreialdea.org/2017/07/29/cateva-cuvinte-despre-vechimea-si-numarul-romanilor-din-sudul-romanimii/
“În Grecia de astăzi există încă Români care sunt urmaşii drepţi ai Traco-Ilirilor şi Romanilor ce au trăit aici din Antichitate, din vremea Romaniei Străvechi.
Migratorii Greci sosiţi în acele locuri au avut o tehnică superioară a armamentului, o capacitate de unire (naţionalistă) în faţa primejdiei cu totul străină dezbinării tradiţionale traco-ilire şi o ştiinţă militară superioară. La acestea s-a adăugat ceea ce astăzi am numi diplomaţie;”