Unul dintre cei mai reputați intelectuali români scrie despre „Dezastrul global în gestionarea molimei”. Un „imens fiasco”, bazat „pe spiritul anti științific și manipulator-oportunist”

Paul Dragoș Aligică a comentat, într-o postare publicată pe o rețea de socializare, despre felul în stabilimentul reacționează, după doi ani de pandemie, la multitudinea de studii și informații care vorbesc despre eșecul măsurilor luate pentru a combate molima.

Pentru profesorul Aligică este clar că felul în care au fost gestionați ultimii doi ani reprezintă un „dezastru global”.

El deplânge faptul că decidenții și susținătorii lor ratează momentul de a analiza ce a mers bine și ce a mers rău și continuă să mizeze pe „mituri, minciuni și propagandă”.

Citești și ajuți! Cumpără cartea: Ghidul incorect politic – Despre încălzirea globală și ecologism, de Christopher C. Horner, vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media.

„Dezastrul global în gestionarea molimei – pe toată durata ei- este acum evident.
Problema NU e de a privi înapoi și a arăta cu degetul pe cei cărora – indivizi sau instituții – le datorăm acest fiasco fără precedent, executat în numele „științei” dar de fapt cu negarea și disprețul spiritului științific. Problema nu e de a deschide un nou clivaj și a crea o nouă tensiune socială prin redeschiderea unor vechi răni induse de manipularea și propaganda care a divizat societatea în două și a asmuțit o parte împotriva celeilalte.
Trebuie să evitam asta.

Problema este că acum suntem însă foarte aproape de a rata și momentul în care în spirit practic și științific ar fi trebuit să analizăm ce a mers rău, ce a mers bine, cum s-au luat decizii și de ce, care sunt datele științifice reale, etc. etc. Avem acum valuri de date, studii și analize statistice care au apărut în ultimele luni eludând cenzura și manipularea structurală indusă în sistem și care ne oferă un tablou realist al situației, atât epidemiologic cât și social și economic.

Ele nu ajung la public și nu sunt discutate. Ele nu fac obiectul unor analize instituționale și nu devin baze de corecție a politicilor și strategiilor viitoare. Mituri, minciuni și propagandă (poate bine intenționată în trecut dar tot propagandă rămâne în raport cu știința) continuă să puncteze ca adevăr științific privind pandemia și asta este foarte periculos și disfuncțional.
In mod normal spiritul științific ne-ar cere să facem o examinare a întregului episod ca să înțelegem mai bine, detașat, la rece, cu capul limpede ce s-a întâmplat. Ar trebui – ca specialiști în politici publice sau ca gazetari să facem un efort ca să analizăm tehnic lucrurile -. Asta ca să putem să învățăm din această experiență și să putem știi în viitor cum să evităm greșelile făcute și să putem gestiona mai bine astfel de situații.

Acest lucru nu se întâmplă din păcate.

Și încă ceva: Problema NU e în România. România a fost un participant minor, ezitant și de multe ori forțat în acest joc. Acest imens fiasco și spiritul anti științific și manipulator-oportunist pe care s-a bazat nu poate fi imputat decât indirect românilor”, a scris Paul Dragoș Aligică.

Poziția sa curajoasă este cu atât mai remarcabilă cu cât profesorul Aligică este unul dintre cei mai reputați intelectuali români. Paul Dragoș Aligică este KPMG Governance Professor la Universitatea din București, profesor de Științe Administrative la Facultatea de Administrație și Afaceri a Universității din București, Senior Research Fellow al F. A. Hayek Program for Advanced Study in Philosophy, Politics and Economics la George Mason University și director al Programului „David Mitrany” al Universității din București.

Profesorul Aligică este specialist în sisteme de guvernanță, analiză instituțională și teorie normativă, fiind autor și editor a 12 cărți de profil și a peste 100 de articole, studii și analize de specialitate. Între publicațiile sale se numără Public Governance and the Classical Liberal Perspective. The Political Economy Foundations (alături de Peter Boettke și Vlad Tarko), publicat la Oxford University Press; Public Entrepreneurship, Citizenship, and Self-Governance, publicat la Cambridge University Press și Institutional Diversity and Political Economy. The Ostroms and Beyond, publicat la Oxford University Press. Articolele sale au apărut în reviste academice precum American Political Science Review, Revue française d’economie, Economic Affairs, Society, Comparative Strategy, Governance și The American Journal of Economics and Sociology.

Un alt intelectual român cu o reputație excelentă, filozoful și muzicianul Andrei Vieru, a avut și el o poziție asemănătoare privind gestionarea molimei.

Afirmații tari ale filozofului Andrei Vieru despre cum a fost abordată pandemia: Nu s-a ajuns la un consens pe calea firească a dezbaterii, ci s-a pornit de la un consens indus artificial. Naraţiunile despre recenta molimă sunt împănate cu minciuni