Un fan Avatar 2 a murit după ce a suferit ceea ce este suspectat a fi un „atac de cord indus de emoție” în timp ce se uita la film, potrivit medicilor.
Lakshmireddy Srinu, a mers să vizioneze filmul la un cinema din cartierul Kakinada din sudul statului Andhra Pradesh, India, împreună cu fratele său mai mic.
Potrivit știrilor locale, Srinu s-a prăbușit brusc exact la jumătatea filmului. Acesta a fost dus la Spitalul Guvernamental Peddapuram, unde medicii nu au mai putut face nimic și a fost declarat mort.
Citești și ajuți! Cumpără cartea: Dacă Dumnezeu nu ar exista de G.K. Chesterton vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media.
Dr Sanjeev Gera, directorul Spitalului Fortis, Noida, a declarat pentru The Hindustan Times că există o „inflamație continuă în vasele noastre de sânge”.
Explicând ce ar fi putut cauza atacul de cord, el a adăugat: „Din cauza stresului, a creșterii tensiunii arteriale, așa cum s-a întâmplat în acest caz, arterele inimii s-ar fi putut rupe și asta poate provoca stop cardiac brusc”.
Dr. Pradeep Kumar D de la Spitalul Aster CMI, a adăugat: „Acest lucru se poate datora unei rupturi a plăcii coronare sau declanșării unei aritmii din cauza emoției”, conform Metro.
Au existat numeroase astfel de cazuri în ultimul an și jumătate, cu oameni care s-au prăbușit din senin și și-au pierdut viața. Deși o mare parte dintre acești oameni s-au dovedit a fi vaccinați, autoritățile evită să vorbească despre o posibilă legătură între vaccinurile anti-SARS-CoV-2 și morțile subite.
Sportivi, elevi, copii minori, avocați, medici, profesori au căzut și/sau au murit subit recent. O listă găsiți aici.
astfel de articole tind sa decredibilizeze efectele cu siguranta reale si grave ale acestor intepaturi. Ce relevanta are ca a murit un indian la film? Sunt 1500000000 indieni, probabil mor cativa in fiecare secunda si mureau si inainte. Informatiile cu adevarat utile ar fi cele statistice si pe categorii de cauze de deces, dar slabe sanse sa fie publicate date reale, poate peste 50 de ani.
D-le Șomănescu,
Am o mare rugăminte: găsiți un jurnalist liber căruia i-au plăcut (ȘI) științele exacte în școală, care să poată raporta și relevanța acestui tip de exemple.
Adică să nu cereți unui amărât de specialitate, care să își pună postul în pericol oferindu-vă interpretarea statistică a acestor date, fiindcă acești amărâți n-au protecția oferită de aura celei de-a patra puteri în stat.
Oamenii au deversat (în decursul istoriei) în ape, în atmosferă etc. o grămadă de deșeuri. Cât timp „natura” s-a „descurcat” (microorganisme etc., de care nativii foarte probabil n-aveau habar – n-am citit asta niciodată), treaba a mers ca unsă.
Când au apărut îngrijorări, oamenii (impregnați de înțelepciunea filosofilor antici) s-au pus pe măsurat. Dacă le-a dat că noxele se măsurau în părți pe trilion (să zicem), iar acum se măsoară în „părți pe miliard” (să zicem), bairamul a continuat. Când au ajuns să constate noxe ce se măsoară în „(sute de) părți pe milion”, au început să se îngrijoreze … „Party’s over”, vorba românului democrat.
În statistică (umblă vorba) se pot calcula probabilități din date existente și fără a avea un model teoretic adoptat/asociat (care tot prin date este decis, dar necesită foarte multe date pentru a oferi o acuratețe teoretică acceptabilă). Evident, aceste calcule „fără model”/distribuție teoretică oferă o acuratețe mai scăzută.
V-am mai întrebat (chiar și ieri, parcă): care era incidența morților subite (în diverse părți ale lumii) înainte de pandemie ? Cât ar fi acum ? Sunt astfel de date prea puține ? (Nu ne spuneți!). Este noua incidență „mult mai mare” ? Care este probabilitatea (în caz afirmativ) ca această creștere observată să fie accidentală (respectiv neaccidentală) ?
N-ar fi bine ca jurnaliștii liberi (care își iau și așa responsabilități și riscuri enorme) să fie calificați și în materie de știință ? (La http://www.space.com puteți vedea că există jurnaliști cu studii universitare în domenii de știință foarte serioase.) I-ar scuti pe profesioniști de riscuri inutile, iar noi (cititorii) am ști că jurnaliștii liberi sunt profesioniști – nu doar oameni cărora le place/trebuie să scrie …
Eu (cred că) înțeleg că inflamații și rupturi existau și înainte. Doar că acum ar fi mai agresive: apar și la (foarte) tineri, și avansează către deznodământ mult mai rapid, nelăsând tinerilor în chestiune timp să creadă (chiar să afle!) că sunt bolnavi, să se sperie suficient cât să ia măsuri (de-or fi posibile …).
Asemenea agresivitate a bolii ar putea (cel puțin potrivit unei logici simple) să fie corelată și cu o creștere a numărului de cazuri. Dar, dacă distanța dintre „sănătos” și „vizibil afectat” o fi enormă, atunci este posibil să apară o descreștere masivă a vârstei victimelor (facilitată de „defecte de fabricație”, să zicem), fără o creștere comparabilă a numărului de cazuri (fiindcă numărul celor cu „vulnerabilități” congenitale ar continua să fie, cumva, neschimbat – iar fenomenul în discuție nu ar reuși decât să facă vizibil acest segment al celor cu vulnerabilități congenitale).
Cum ar spune strămoșii noștri daco-greci: „totul este număr”! (Pare o boală umană să absolutizezi ceea ce îți este drag!)
exista si “a 5lea element”
cu bruce willis & mila jovovik
versiunea porno,
destul de reusita.
Astea or fi „rentabile” ? Aparent da, fiindcă altfel nu s-ar fi implementat.
„A-nceput de ieri să cadă,
Câte-un fulg.
Acum a stat (pentru moment)”
Deci rentează, îl implementăm.