miercuri, aprilie 17, 2024
ACTUALITATEUcrainenii critică BOR, după decizia de a înființa o structură pentru românii...

Ucrainenii critică BOR, după decizia de a înființa o structură pentru românii din Ucraina: Sub influența Moscovei, face parte dintr-un plan expansionist al României Mari / Ce zic rușii

Decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de a binecuvânta înființarea unei structuri ortodoxe pentru etnicii români din Ucraina a stârnit reacții în mediile din această țară, fie că vorbim despre biserica supusă Kievului, fie că vorbim de cea aflată sub jurisdicția canonică a Moscovei.

Precizare: Biserica Ortodoxă Română nu poate înființa, de la București, o structură religioasă în Ucraina. Conform dogmelor bisericești, această structură de limbă română trebuie înființată în Ucraina, de către credincioși care trăiesc acolo. Aceștia vor cere intrarea sub jurisdicția canonică a BOR, care va fi, bineinteles, aprobată, precum în exemplul reactivării Mitropoliei Basarabiei

Sub titlul Biserica Română este în ofensivă împotriva Ucrainei”, siteul specializat „Religie în Ucraina” analizează decizia Sinodului de la București. În articolul semnat de Tatiana Derkach, Biserica Ortodoxă Română este acuzată de „pregătirea pe față de anexare a parohiilor vorbitoare de limbă română ale Bisericii Ortodoxe Ucrainene”.

Conform sursei citate, Ucraina nu ar fi observat ce face Biserica de la București, fiind prea preocupată de războiul cu Rusia. În opinia autorilor, cel mai logic conducător al acestei structuri românești ar fi Mitropolitul Longhin Jar de Bănceni, despre care publicația susține că ar fi prezentat în România ca figură a „rezistenței” bucovinenilor, la persecuțiile Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (structura de la Kiev).

Totuși, publicația notează faptul că înființarea noii structuri a BOR poate fi și răspunsul la lipsa de deschidere a Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, condusă de Mitropolitul Epifanie. BOR ar fi fost dispusă să renunțe la proiect, susține analista, dacă structura kieveană ar fi înființat un Vicariat dedicat etnicilor români, așa cum este și-n România pentru ucraineni.

În afară de vorbe goale, nimic nu s-a întâmplat,  deși au trecut cinci ani de la acordarea Tomosului de autocefalie pentru BO a Ucrainei. În aceste condiții, Mitropolitul Epifanie nu mai are nicio „armă în arsenal”, pentru a convinge parohiile românești să treacă de la Mitropolitul Onufrie sub aripa sa, notează sursa citată.

Analista ucraineană consideră că Patriarhia Română nu poate fi convinsă să-și schimbe planurile nici de către Patriarhul Ecumenic, pentru că, „în ciuda criticilor, politica românilor este „facem ce vrem” ”.

Mișcarea românilor este parte a unui „plan viclean”, în fața căruia nicio autoritate bisericească din Ucraina nu are soluții. Mitropolitul Onufrie, conducătorul Bisericii Ortodoxe Ucrainene (aflată canonic sub ascultarea Moscovei și recunoscută de BOR), nu poate cere ajutor Patriarhului Ecumenic, din cauza criticilor aduse acestuia din 2019 încoace. ÎPS Onufrie l-a considerat vinovat pe Bartolomeu pentru înființarea structurii conduse de Epifanie, iar relațiile sunt compromise.

Articolul sugerează chiar că Mitropolitul Onufrie și Biserica sa ar fi fost de acord, tacit, cu trecerea parohiilor românești la BOR, pentru a nu fi confiscate și date Bisericii rivale, conduse de Mitropolitul Epifanie.

Teoria se bazează pe faptul că Parlamentul Ucrainean urmează să adopte o lege prin care structura condusă de Onufrie (aflată canonic sub Moscova) va fi scoasă în afara legii. Astfel, toate parohiile ar fi „confiscate” de Biserica susținută de Kiev, inclusiv cele românești. În aceste condiții, precizează sursa citată, Mitropolitul Onufrie ar prefera să le vadă „la rudele cele mai apropiate”, decât să fie confiscate.

Autorii consideră că nici autoritățile laice ucrainene nu vor putea face mare lucru, pentru că „românii au deja experiență în disputele legale, câștigată în bătălia cu autoritățile moldovenești pentru Mitropolia Basarabia și sunt gata s-o aplice și-n cazul Ucrainei”.

Mai rău, afirmă ei, orice tentativă a autorităților ucrainene de a nega legalitatea noii structuri românești se va întoarce împotriva lor, deoarece „nu va face decât să întărească opinia internațională că în Ucraina se violează drepturile și libertățile credincioșilor”.

În concluzie, notează autorii, Biserica Ortodoxă Română ar fi „parte integrantă a conceptului expansionist România Mare” și este condamnată să devină unul dintre centrele de conflict ale ortodoxiei universale, alături de Biserica Rusă”.

Episcop ucrainean: BOR și Guvernul de la București sunt sub influența Rusiei

Episcopul Victor (Bed) , ce ține de Biserica Ortodoxă  a Ucrainei (Autocefală), susține că decizia BOR este „necanonică și reprezintă o amenințare la adresa unității ortodoxiei universale”.

Mai mult, în opinia acestuia, decizia ar fi „dovada” că BOR și Guvernul de la București ar fi „influențate” de serviciile secrete rusești și de Moscova, informează Bucpress.

„Acceptarea unei astfel de decizii disprețuitoare și provocatoare împotriva Ucrainei și a Bisericii Ortodoxe Ucrainene, în condițiile războiului ruso-ucrainean din 2014-2024, arată o influență semnificativă asupra politicului general al României (guvernului român) și a ierarhiei Bisericii Ortodoxe Române de către structurile FSB ale Federației Ruse și de către Patriarhia Moscovei, care destabilizează prin orice mijloace unitatea țărilor Uniunii Europene, membrilor NATO și a Ortodoxiei Universale.

Prin această decizie, devine clar de ce Biserica Ortodoxă Română a evitat și evită recunoașterea oficială a Bisericii Ortodoxe Ucrainene Autocefale și arată că, la nivelul politicii și ierarhiei românești, există narative rusești conform cărora Ucraina poate pierde războiul și poate fi ulterior împărțită. Este trist, însă acest fapt negativ indică, în prezent, un eșec al Ucrainei în ceea ce privește frontul internațional al informațiilor, în fața propagandei ruse a lui Putin și a lui Patriarhului Kiril, și slăbiciunea diplomației ucrainene și a serviciilor speciale în protejarea intereselor naționale ucrainene, inclusiv a securității religioase la nivel internațional.

Ucraina și Biserica Ortodoxă Ucraineană nu trebuie să cadă pradă acestei provocări bisericești românești, regizate de către cei care stau în birourile de conducere ale Moscovei ostile. În același timp, trebuie să întreprindem măsuri urgente și eficiente pentru a proteja securitatea națională și religioasă a Ucrainei”, se spune în declarația ierarhului ucrainean, publicată pe 3 martie a.c., pe site-ul Eparhiei de Mukacevo și Carpați.

Mitropolitul Kliment (Biserica de sub Moscova): Inițiativa are puține șanse de reușită

Subiectul nu putea scăpa nici Bisericii Ortodoxe Ucrainene (aflate canonic sub Moscova). Mitropolitul Kliment de Nijn și Pryluki susține că decizia Patriarhiei Române nu face decât să confirme prigoana la care sunt supuse parohiile românești de către structura rivală de la Kiev, condusă de Mitropolitul Epifanie. Acest lucru convine Bisericii Ortodoxe Ucrainene, care acuză aceste presiuni de doi ani.

„Oricât ar încerca politicienii ucraineni să justifice segregarea compatrioților lor pe motive religioase față de colegii lor europeni, tot mai multe semnale vin din străinătate despre temerile pentru situația privind drepturile fundamentale europene și libertatea de conștiință din Ucraina. Ceea ce știm despre decizia Sinodului din România indică faptul că această preocupare se dezvoltă rapid într-un plan practic”, a menționat episcopul.

Potrivit acestuia, prin hotărârile sale, Biserica Ortodoxă Română a confirmat că există persecuții la bisericile și mănăstirile în care serviciul divin este oficiat în limba română.

„Este un semnal puternic pentru parlamentul ucrainean despre modul în care este gândită politica ucraineană în Europa și ce consecințe va avea”, a subliniat mitropolitul Kliment.

Acesta a dat de înțeles că teritoriile pe care se află parohiile românești ar putea avea soarta sudului și estului Ucrainei, în sensul desprinderii acestora de Kiev, într-un fel sau altul. Mitropolitul nu a dat mai multe detalii.

„Nu este clar dacă vorbim despre ideea de înregistrare legală conform legilor ucrainene sau dacă o astfel de structură este deja înregistrată în România. În orice caz, inițiativa reprezintă un pericol nu numai pentru integritatea Bisericii, ci și pentru suveranitatea statului pe teritoriul ucrainean legat istoric de statul român. Nu trebuie să mergi departe pentru exemple. Aceleași procese au loc deja în sudul și estul țării noastre”, a subliniat episcopul.

„Toți cei care sunt familiarizați cu situația reală a bisericii din regiunile în care este vorbită limb română din Ucraina vor fi de acord că în stadiul actual o astfel de inițiativă are foarte puține perspective reale”, a spus purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, subordonată canonic Patriarhiei de la Moscova, dar desprinsă din punct de vedere juridic de Rusia în mai 2022.

Istoria ține cu românii

Reamintim că parohiile românești de pe teritoriul Ucrainei au ajuns sub jurisdicția Patriarhiei Moscovei după al doilea război mondial și ocuparea teritoriilor respective de către URSS.

BOR nu a recunoscut niciodată dispariția structurilor sale din aceste teritorii, înglobându-le în structurile existente pe teritoriul României.

În acest sens, credincioșii din Basarabia au cerut în 1992, reactivarea Mitropoliei Basarabiei, care a fost inactivă din 1944.

O parte a teritoriului Mitropoliei Basarabiei, Episcopia Basarabiei de Sud, funcționează pe teritoriul Ucrainei.

 

CITEȘTE MAI MULT

PARTENERI

Loading RSS Feed

Loading RSS Feed

 

3 COMENTARII

  1. Dumnezeu e mai mare decat politicul si se foloseste de politic asa cum vrea El, in atotputernicia Lui.
    Pot sa urle ucrainienii cat vor, daca e voia si ordinul Domnului, se va intampla.

  2. „Frate, frate, da’ brânza-i pe bani!”

    Dacă și ortodocșii se sfădesc astfel … ce să mai zicem de alții. Explicați voi.

    De ce este important unde este centrul ?!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

38,400FaniÎmi place

CELE MAI CITITE 24 h

Articole RELAȚIONATE