Tot cetățeni de rangul 2! Țările din Estul UE, plus Italia, condiționate de plata integrală a fondurilor europene de „reforme” în privința statului de drept

Curtea de Conturi a Uniunii Europene (CCE) a evaluat eficacitatea instrumentelor Uniunii Europene cu privire la încălcarea principiilor statului de drept, într-un raport publicat în Bulgaria, informează Rador, potrivit G4 Media.

Aceste țări sunt, bineînțeles, în estul Europei: România, Bulgaria, Grecia, Ungaria, Polonia plus Italia.

Pentru fiecare dintre cele șase state membre din eșantionul de audit, CE a implementat măsuri pentru cel puțin unul din cele trei instrumente de protecție a intereselor financiare ale Uniunii – Regulamentul privind obligativitatea condițiilor de protecție a bugetului Uniunii, Mecanismul de Redresare și Reziliență și Regulamentul privind dispozițiile generale, pentru Polonia și Ungaria fiind inițiate proceduri în temeiul articolului 7 din Tratatul UE.

Reamintim, în context, că doar pentru România și Bulgaria a fost inventat un Mecanism de Cooperare și Verificare (MCV) în 2007. Deși trebuia să dureze doar trei ani, MCV-ul a fost prelungit timp de 16 ani, în acest moment fiind doar suspendat, nu oprit definitiv.

Raportul CCE menționează că, în cazul României și Bulgariei, MCV-ul nu a fost înlocuit „cu măsuri adecvate pentru implementarea reformelor rămase, și anume un sistem judiciar eficient, rezolvarea problemei corupției la nivel înalt, precum și în administrația locală, și lupta împotriva crimei organizate”.

„Noile garanții de protecție ale UE în domeniul statului de drept reprezintă un pas foarte bun înainte”, a declarat Annemie Turtelboom, membră a Curții de Conturi a UE și șefă a auditului. „Dar există fisuri în sistem: statul de drept este o valoare fundamentală a UE care merită cu siguranță să fie protejată în mod mai fiabil”, a adăugat ea.

Deși Bulgaria nu a activat încă o procedură în acest sens, țara noastră a convenit cu Comisia să realizeze reformele rămase prin Planul de Redresare. Curtea de Conturi Europeană nu se angajează să spună în ce măsură acest lucru ar rezolva problemele din Bulgaria.

„Neîndeplinirea etapelor-cheie legate de principiile statului de drept pentru Bulgaria, Grecia, Italia și România nu sunt „super-ținte” și, prin urmare, nu blochează toate plățile legate de acestea (cum este cazul Ungariei și Poloniei), dar acestea ar trebui implementate înainte ca plățile să fie efectuate în întregime”, se arată în raportul Curții Europene de Conturi.

Având în vedere întârzierea țării noastre în implementarea reformelor din plan, este foarte probabil ca acestea să rămână doar ca angajament luat pe hârtie. „Pentru Bulgaria și România, însă, unele etape – cheie legate de prevenirea, detectarea și corectarea fraudei și corupției și, prin urmare, cu principiile statului de drept, sunt doar ținte obișnuite de etapă. Unele dintre aceste etape-cheie legate de principiile statului de drept urmează să fie implementate doar spre finalul perioadei de eligibilitate în temeiul Mecanismului de Redresare și Reziliență”, mai spune Curtea Europeană de Conturi.

Raportul are doar un caracter consultativ și, după dezbaterea sa în Comisia pentru Control Bugetar din Parlamentul European, este puțin probabil să existe alte consecințe. Cu toate acestea, în răspunsurile Comisiei Europene către Curtea de Conturi a UE, aceasta s-a angajat să depună eforturi suplimentare în direcția garantării statului de drept.

Subiectul va continua să fie unul cheie în următorul mandat al organismului executiv al Uniunii Europene.