OPINII Top 10 măsuri proaste și top 10 măsuri bune legate de pandemia...

Top 10 măsuri proaste și top 10 măsuri bune legate de pandemia de Covid-19

Se tot spune că oricine ridică obiecții legate de măsurile luate de autorități ar „nega” virusul sau pandemia, „conspirând” pentru a pune viața cetățenilor în pericol. Este o confuzie foarte periculoasă, care întunecă rațiunea și permite proliferarea unor fenomene sau erori care pun cu adevărat viața oamenilor în pericol. Ca să ieșim din ea să vedem un top al măsurilor proaste și al celor bune legate de pandemia de Covid-19.

Citești și ajuți! Cumpără cartea: Evul întunecat, noua moralitate de Joseph Sobran și vei contribui la susținerea siteului R3Media

Top 10 măsuri proaste (sau distructive sau de-a dreptul criminale):

  1. Lockdown extrem care distruge economiile statelor și pune în pericol pe termen lung nu doar bunăstarea, ci și viața a milioane de cetățeni. Viziunea de tunel care vede lockdownul ca singură abordare posibilă în lupta cu pandemia. Închiderea oamenilor sănătoși în case. Astfel de măsuri ar putea duce pe un viitor nu foarte îndepărtat la criză economică, sărăcie, chiar foamete și insurecție sau război civil.
  2. Închiderea spitalelor și a accesului la tratamente pentru bolnavii cronici, care duce la suferința și moartea a milioane de pacienți, în toate lumea. Aruncarea cadrelor medicale în lupta cu Covid-19 fără echipamente de protecție, pregătire adecvată sau fără protocoale clare în spitale. Lipsa unui tratament unitar bazat pe experimente și date științifice certe. Ignorarea unor abordări alternative, precum tratamentul la domiciliu (experimentat în primăvară în Italia).
  3. Ezitarea de a lua măsurile potrivite la momentul potrivit. Închiderea granițelor sau izolarea pentru o săptămână sau două a tuturor celor care intrau în România în lunile de primăvară ar fi putut să fie cheia stopării pandemiei, cel puțin în acea etapă. Sigur, măsura nu ar fi fost populară, deoarece guvernanții noștri încă visau pe atunci la alegeri anticipate.
  4. Închiderea unor sectoare economice fără nici un fel de dovezi sau date științifice solide. Pe ce bază s-au închis, de pildă, hotelurile, restaurantele și sălile de concerte în România? Care sunt datele și cifrele din spatele acestor decizii?
  5. Măsuri arbitrare sau discriminatorii, cum ar fi închiderea restaurantelor și a sălilor de concerte în timp ce păcănelele, cazinourile și mallurile rămân deschise. Sau interzicerea pelerinajelor religioase, în timp ce „pelerinajele” electorale sunt declarate ca foarte sigure.
  6. Măsuri sau mesaje contradictorii. Nu poți pretinde populației să aibă încredere în mesajele și măsurile guvernului când în luna aprilie spui că măștile nu trebuie să fie purtate de toată lumea și nu oferă o protecție sigură anti-Covid, iar în toamnă spui că măștile protejează garantat împotriva virușilor și trebuie purtate inclusiv în parc.
  7. Măsuri bazate pe modele matematice eronate, pe panică sau pe presiunea unei părți a influencerilor. În primăvară, modelele matematice care au dus la măsurile de lockdown în Statele Unite și Marea Britanie anticipau 1,500,000 de morți în Statele Unite și 500,000 de morți în UK doar în primele luni ale anului. Asta în ciuda opiniilor unor experți precum profesorul John Ioannidis de la Stanford University care arătau că mortalitatea virusului ar fi undeva la 0.2 la sută. Conform datelor oficiale ale OMS din prezent, mortalitatea virusului este de 0.6 la sută. Iar unii spun că de fapt calculele lui John Ioannidis erau cele mai apropiate de realitate.
  8. Ignorarea vocilor unor medici și experți care ne arată că există o alternativă la măsurile de lockdown care distrug economiile și ucid indirect milioane de oameni. Un exemplu ar fi Declarația de la Barringon a fost inițiată de Dr. Martin Kulldorff, profesor de medicină la Harvard University, Dr. Sunetra Gupta, profesoară și epidemiolog la Oxford University, și Dr. Jay Bhattacharya, profesor la Stanford University Medical School. Refuzul sistematic din partea autorităților de a intra în dialog cu acești experți și de a răspunde obiecțiilor pe care ei le ridică (multe dintre ele prezente și în lista de aici).
  9. Refuzul de a învăța din greșelile făcute în primăvară: fie din greșelile noastre, fie ale altor state. Să spunem că există scuze pentru măsurile de lockdown din primăvară, când lumea încă nu se dezmeticise. Dar nu mai există nici o scuză să faci din nou aceleași greșeli acum, după ce atâția experți și oameni de știință au venit cu dovezi concludente care să arate cât de nocivă sunt aceste măsuri de lockdown.
  10. Încurajarea delațiunii și a turnătoriei ca mijloace de luptă împotriva Covid-19. Amenzile extreme și folosirea arbitrară a coerciției polițienești. Accentul pus pe delațiune creează un experiment social nefast, în care unii cetățeni intră în pielea „gardienilor”, urmărindu-i sau agresându-i (uneori la propriu) pe cei care nu poartă mască corespunzător sau nu respectă regulile. Amenzile și abuzurile poliției provoacă nemulțumire, neîncredere și accentuează psihoza colectivă. Care era oricum alimentată de știrile panicarde difuzate non-stop de mass-media.

Top 10 măsuri bune (care pot opri virusul în timp ce minimalizează pagubele economice):

  1. Stabilirea unor ținte clare și realiste. Ținta nu poate să fie „zero covid” (este iluzoriu) sau „lockdown extrem până la găsirea unui vaccin” (este sinucigaș). Poate fi suprimat un virus respirator? Să nu uităm că s-a încercat acest lucru decenii de-a rând cu gripa, fără nici un succes.
  2. Protejarea celor vulnerabili (aziluri de bătrâni, suferinzi de boli cronice, etc) prin izolarea lor voluntară și permiterea desfășurării vieții economice și sociale în condiții cât mai apropiate de normalitate pentru restul cetățenilor. În nici un caz oamenii sănătoși, din zone unde nu există dovezi pentru transmiterea comunitară, nu pot fi ținuți închiși în case. Costurile colaterale – și pentru bunăstarea lor, și pentru economie în general – sunt pur și simplu prea mari.
  3. Măsuri care să țină cont de toate efectele, directe sau indirecte, asupra tuturor categoriilor de populație. Ce efect au măsurile de lockdown radical asupra persoanelor cu boli psihice, a bolnavilor cronici, a bătrânilor singuri și a altor categorii vulnerabile? Evitarea măsurilor de tipul „tratamentul este mai rău/mai nociv decât boala”.
  4. Întărirea sistemului medical pentru a face față pandemiei. Se putea face prin protocoale ferme pentru a proteja spitalele și personalul medical, spitale temporare sau provizorii pentru Covid-19, locuri suplimentare la ATI, etc. Se putea dezvolta și o strategie de tratare a oamenilor la domiciliu, pe baza experiențelor din Bergamo, din primăvară. Am avut nouă luni să ne pregătim, nu mai există nici o scuză, în această etapă.
  5. Insistarea pe măsurile de prevenție eficiente. De exemplu, mișcarea în aer liber, evitarea locurilor aglomerate, păstrarea distanței fizice, spălarea mâinilor, aerisirea spațiilor închise sau recomandarea folosirii vitaminei C și D și a altor forme de întărire a imunității. În nici un caz un vaccin dezvoltat „pe genunchi” și în grabă nu poate să fie o soluție mai bună decât un tratament eficient sau prevenția.
  6. O strategie de comunicare limpede din partea autorităților, canalizată pe lupta contra pandemiei, și nu pe gesturi teatrale, eroice, salvatoriste sau pe un limbaj vag și neștiințific (de tipul „cocoașele pandemiei”). Discutarea gravității bolii în context și evitarea pe cât posibil a comunicării de tip „scare porn”, în care se vehiculează zilnic povești de groază în mass-media, fără nici un context (de pildă: care e mortalitatea reală a pandemiei?; câți dintre cei care au murit de Covid-19 prezentau și comorbidități?) Revenirea la știință și la argument și ieșirea din logica partizanatului și a cenzurii. O mare parte a presei, chiar și publicații științifice de prim rang, și-au asumat un rol partizan, cenzurând toate punctele de vedere opuse ideologiei obsesive a lockdownurilor.
  7. O comunicare limpede și transparentă a motivelor din spatele deciziei luate de autorități, cu toate datele, sursele, studiile științifice sau modelările matematice la vedere. Depășirea stadiului la care recităm poezioarele despre „aplatizarea curbei”, „sistemul medical care nu mai face față” și „eroii din linia întâi”.
  8. Un dialog care să aducă la masă și vocile „disidente” ale pandemiei de Covid-19, precum cei trei semnatari ai Declarației de la Barringon. Nu poți ignora specialiști de Harvard University, Oxford University sau Stanford University Medical School numindu-i „negaționiști” sau „conspiraționiști”. Ignorarea acestora denotă faptul că pandemia a fost „politizată”: adică transformată de unii într-un instrument de luptă politică.
  9. Evitarea oricăror măsuri discriminatorii sau abuzive. Pe ce criterii închizi anumite sectoare economice, considerate fie „focare”, fie „neesențiale”? Pe ce criterii închizi teatrele, sălile de concerte, bisericile sau pelerinajele? Și dacă le închizi oamenilor toate supapele și le iei toate alinările, cum te aștepți să facă față pandemiei? Evitarea cu orice preț a experimentelor sociale nefaste și a terorii ca stare sau atmosferă generală. Nu, de vină nu e „populația”, iar omul de rând nu trebuie arătat cu degetul. Masca purtată în parc nu ajută pe nimeni. Mai degrabă, purtarea generalizată a măștilor inclusiv în aer liber nu face decât să alimenteze starea de teroare.
  10. Umilința. Să-ți ceri scuze dacă ai greșit. Să-ți ceri scuze și să-ți recunoști greșeala, dacă ai provocat suferințe sau morți inutile. Readucerea discuției în contextul ei mai larg, mutarea accentului de pe limbajul de lemn al pandemiei și de pe „scare porn” înapoi la argumentele științifice și la dialogul cu toate punctele de vedere legitime din spațiul public.

Acum uitați-vă din nou la Top 10 măsuri bune și la Top 10 măsuri proaste de mai sus. Câte dintre măsurile bune le regăsim la noi, în 10 luni de pandemie. Și câte din măsurile proaste?

Citești și ajuți! Cumpără cartea: Cultura noastră: ce a mai rămas din ea, de Theodore Dalrymple și vei contribui la susținerea siteului R3Media.

Națiunile puternice învață din greșeli, știu să dialogheze, nu-și supun niciodată cetățenii la experimente sociale transformându-i în delatori sau torționari ad-hoc și urmăresc, mai presus de orice, binele comun. În loc să-și petreacă timpul arătând cu degetul românii, autoritățile noastre s-ar fi putut strădui să vină chiar ele cu o listă precum cea de mai sus și să supună dezbaterii publice măsurile cele mai eficiente, în opoziție cu măsurile ineficiente sau de-a dreptul criminale.

Dragi prieteni,

dacă doriți o presă independentă, trebuie s-o susțineți. În România, mediul economic este conectat la sistemul globalist și nu există, precum în Statele Unite sau alte țări, companii care să-și asume cauze conservatoare și/sau naționale.

Recenta criză a arătat câtă nevoie există pentru o presă independentă, care să nu depindă de subvențiile guvernamentale și de banii multinaționalelor.

Nimeni nu-mi „editează” ideile și materialele publicate. Sunt un om liber. Dacă dorești să ai ce citi în continuare, contribuie și tu printr-o donație, oricât de mică. Împreună, putem reuși multe.

Mulțumesc.

Mihai Șomănescu
Publisher R3Media

MAI MULTE DE LA ACELAȘI AUTOR

IMPORTANT

Campania R3Media a strâns 8.312 de lei din cei 17.561 lei...

Dragi prieteni ai R3Media, sunteți extraordinari! Campania de donații pentru luna septembrie s-a încheiat ieri cu un bilanț care mi-a depășit așteptările: din necesarul de...

Cele mai citite

Articole relaționate