Președintele Franței, Emmanuel Macron, le-a spus liderilor americani și francezi că dacă trupele țării sale ar fi atacate în Ucraina, nu ar cere ajutorul aliaților din NATO, susține Wall Street Journal.
Totul s-a petrecut în luna februarie, atunci când Macron a purtat convorbiri cu președintele american Joe Biden, cancelarul Olaf Scholz și alți lideri europeni, pe tema războiului din Ucraina.
Mai precis, Macron a încercat să-i convingă pe aceștia să schimbe strategia Occidentului față de război. Macron consideră că țările occidentale ar trebui să ia o poziție de ambiguitate strategică față de Rusia, lăsând toate opțiunile pe masă, inclusiv cele militare. Această idee reprezintă o schimbare fundamentală față de poziția adoptată de administrația Biden de la începutul războiului.
Abordarea SUA avea ca scop evitarea acțiunilor care ar putea provoca Moscova și duce la o escaladare a războiului. În schimb, Macron a căutat să elimine liniile roșii ale unei intervenții occidentale și, în schimb, să lase Kremlinul să ghicească.
Atât Biden, cât și Scholz s-au opus ideii, au relevat sursele citate de WSJ.
În februarie, Macron i-a sunat pe Biden și Scholz pentru a-i informa că dorește să folosească viitorul summit de la Paris pentru a trimite un mesaj lui Putin. Macron a spus că capitalele occidentale ar trebui să înceteze să excludă opțiunile militare, spunându-le liderilor că dorește să dezvăluie o nouă abordare după summit. Scholz a răspuns că dacă Macron ar face acest lucru public, cancelarul și alți lideri ar fi forțați să-l respingă. Oficialii citați de WSJ au spus că Scholz l-a sfătuit pe Macron să renunțe la această mișcare, spunând că ar putea crea un sentiment de dezbinare între aliați.
Tensiunile au atins un apogeu când premierul slovac Robert Fico, cancelarul Scholz, secretarul de stat adjunct pentru afaceri europene și eurasiatice James O’Brien și alți lideri au sosit la Palatul Élysée pe 26 februarie. Macron și-a împărtășit opiniile cu privire la necesitatea ambiguității strategice.
Scholz, dar și liderii Olandei, Poloniei și Greciei, au respins ideea. Singura țară care-l susține pe Macron a fost Estonia.
Bloomberg a scris că declarația lui Macron despre posibila desfășurare a trupelor străine în Ucraina i-a înfuriat pe oficialii americani , care se tem în privat că o astfel de mișcare ar putea duce la o confruntare cu Rusia.
În ciuda controverselor, Macron a refuzat să dea înapoi, insistând că declarațiile sale au fost bine gândite, dar și subliniind că Franța nu va urma „logica escaladării” în relațiile sale cu Moscova.
Da, dar mai trebuie să publicați și versiunea Stângii (americane). Nu așteptați să o detecteze O. Ivan:
http://www.greanvillepost.com
„This is a war of very different state/society complexes, on one side those dominated by the capitalist class and on the other those where the bourgeoisie is subjugated by the Party-state (China) or or where its power is very significantly balanced by other interests (Russia and Iran). The Western capitalist classes must discipline their own populations, even to the point of those populations accepting the sacrifice of their own social support systems and perhaps even lives to preserve their own domination. As bourgeois democracy fails to do this, increasingly authoritarian and fascistic tools will be utilized. The fascist US reality of 1917-1920 as President Wilson and the capitalist elite manipulated and bullied the American people into a war that they did not want stands as a possible low-tech version of the future of Western nations.”
https://www.greanvillepost.com/2024/04/03/why-gramsci-is-so-relevant-today/
Departe de poveștile istoricului Ivan ori relatările jurnalistului liber Ursan.