Un schimb de opinii extrem de interesant pe tema supremației Dreptului European față de cel Național s-a consumat la sfârșitul săptămânii trecute chiar la Curtea de Justiție a Uniunii Europene din Luxembourg, notează Demnitatea.
Președintele Curții, Koen Lenaerts, a oferit o explicație stupefiantă interpelării europarlamentarului român Gheorghe Piperea, vicepreședintele Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR).
„Constituția României nu stabilește un raport de subordonare între Dreptul European și Constituție, ci doar un astfel de raport cu legile interne, infraconstituționale; care este motivul interpretării CJUE, în sensul că și Constituția României trebuie să se supună Dreptului Uniunii Europene?” l-a întrebat avocatul român pe președintele CJUE.
„Președintele CJUE a spus că este foarte conștient de dispozițiile din Constituția României la care am făcut referință. Cu toate acestea, nu se poate accepta ca, pe baza unei interpretări unilaterale a României, supremația Dreptului Uniunii Europene să fie pusă în pericol. Ar trebui ca toate celelalte țări, plus instituțiile Uniunii, să fie de acord cu supremația Constituției naționale asupra Dreptului UE. Dacă acest drept nu este aplicabil dincolo sau în contra Constituției unui stat membru, atunci nu mai există interpretare și aplicare unitare ale suveranității europene.
Afirmația implică ceva absurd și foarte periculos: ca să se poată aplica și respecta Constituția României, trebuie ca celelalte 26 de state membre, plus birocrația UE, să fie de acord. De ce am mai avea Constutuție, de ce s-ar mai vorbi de suveranitate, care aparține poporului român, iar nu birocrației UE sau judecătorilor UE? Să ne cerem voie să ne aplicăm propria Constituție? Mă întreb ce atitudine ar putea avea Germania sau Franța în caz că România nu ar fi de acord ca cele două state membre ale UE să aplice propriile constituții…
Afirmația este și parțial falsă, pentru că sunt state, cum ar fi chiar Germania sau Franța, care au luat decizii explicite de refuz al primordialității Dreptului UE asupra constituțiilor lor. A se vedea deciziile Curții de la Karlsruhe în acest sens sau deciziile Consiliului Constituțional din Franța”, scrie Gheorghe Piperea pe pagina sa. „Categoric, este nevoie de reformă și în cazul CJUE, pentru că doar astfel se poate spera la continuitatea acestui frumos proiect de construcție juridică reprezentat de Uniunea Europeană”, concluzionează vicepreședintele ECR.
