Un proiect de lege care a împlinit în data de 6 aprilie termenul de adoptare tacită, prevede că MAI are dreptul de accesa direct, gratuit și în timp real orice înregistrare audio-video sau fotografie făcută în spațiul public, prin intermediul camerelor de supraveghere publice sau private, informează Jurnalul.
Mai mult, Poliția de Frontieră, Jandarmeria, Inspectoratul General pentru Imigrări sau chiar IGSU pot folosi orice mijloace tehnice din dotare pentru a filma, fotografia sau înregistra în spațiul public, fără consimțământul persoanelor vizate, singura condiție fiind aceea să existe motive verosimile pentru a bănui că, în acel loc, ar urma să se săvârșească o infracțiune sau orice încălcare a legii”. Ca și cum nu ar fi fost de ajuns, prin aceeași lege propusă, serviciile de informații poți accesa datele cu caracter personal colectate de MAI, în baza unui „document de cooperare/ colaborare încheiat cu Poliția de Frontieră”.
Este vorba despre proiectul de lege cu numărul PLX 776/2023, ce se referă la o propunere legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul ordinii și siguranței publice, înregistrat la Camera Deputaților în data de 18 decembrie 2023. Inițiatorii principali ai acestui proiect sunt deputații Partidului Național Liberal Gabriel Andronache Cristina Trăilă și Lucian Bode și susțin, în mod paradaxol, că au întocmit această lege tocmai pentru a oferi garanții cu privire la respectarea integrității datelor cu caracter personal ale cetățenilor.
Proiectul de lege a primit un aviz negativ din partea Comisiei pentru Drepturile Omului.
În ședințele comisiilor raportoare, au fost admise nu mai puțin de 20 de amendamente la acest proiect de lege, amendamente care, în loc să atenueze excesul legislativ în discuție, îl face și mai permisiv. Unul dintre aceste amendamente admise introduce și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pe lista structurilor MAI care sunt autorizate ca, pe durata misiunilor de prevenție și de intervenții pentru gestionarea situațiilor de criză, să utilizeze mijloace foto – audio – video, fără consimțământul persoanelor vizate.
Nu în ultimul rând, textul de lege în discuție mai reglementează faptul că „în scopul monitorizării situației operative și asigurării managementului integrat al situațiilor speciale și de criză, din domeniul ordinii publice și al situațiilor de urgență Ministerul Afacerilor Interne este autorizat să acceseze în mod direct și gratuit, în timp real, imaginile video surprinse de sistemele de supraveghere a spațiilor public eaparținând persoanelor juridice de drept public sau privat”, iar „măsurile organizatorice și tehnice în care se realizează și se stochează aceste înregistrări, precum și limitările de utilizare a acestora se stabilesc prin ordin al ministrului Afacerilor Interne”.
Consiliul Legislativ a identificat, odată cu parcurgerea textului de lege propus,mai multe încălcări grave, privind protecția datelor cu caracter personal dar și dreptul la proprietate privată
În avizul dat, Consiliul Legislativ notează că, „având în vedere gradul de generalitate cu care sunt formulate măsurile și, prin crearea unor paralelisme legislative (…), acestea sunt susceptibile de a încălca principiile referitoare la limitarea legată de scop a colectării datelor și la reducerea la minimum a datelor colectate, prevăzute în Regulamentul privind protecția datelor, dat și de a încălca normele de tehnică legislativă”.
Consiliul Legislativ mai subliniază că „norma referitoare la accesul instituțiilor cu atribuții de ordine publică, apărare și securitate națională la datele și colectările de date gestionate de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, în baza unui document de cooperare și colaborare încheiat între aceste instituții creează premisele acordării discreționare a accesului la date și, ca atare, sugerăm revederea și reformularea normei, în considerarea hotărârii date de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza Smaranda Bara și alții (C-201/14)”.
Astfel de protocoale au mai existat, în trecut, între SRI și DNA, ICCJ, ANAF, unele dintre acestea fiind declarate neconstituționale.
De asemenea, Consiliul Legislativ mai arată că „legea mai este susceptibilă de a afecta dreptul la proprietate privată, în ceea ce privește exercitarea prerogativei autorizării Ministerului Afacerilor Interne de a utiliza camerele de supraveghere aparținând persoanelor juridice de drept public sau privat”.
Proiectul de lege a fost înregistrat, deja, pe ordinea de zi a Plenului Camerei Deputaților din datele de 26 martie și 2 aprilie 2024. Nu a fost, însă, supusă la vot. Este vorba despre o lege organică și are termen de adoptare în 45 de zile de la data depunerii. Acest termen a expirat sâmbătă, 6 aprilie 2024. Ceea ce înseamnă că legea a fost considerată adoptată tacit, după această dată. Chiar și așa, Senatul este camera decizională.
Să nu ziceți că vă temeți de Democrație ….