joi, septembrie 21, 2023
ACTUALITATE­č笭čçŞ Spania a mai c─âzut ╚Öi ├«nainte: un comentariu despre rezultatele alegerilor...

­č笭čçŞ Spania a mai c─âzut ╚Öi ├«nainte: un comentariu despre rezultatele alegerilor din iulie

B─âtr├ónul G.K. Chesterton ne ├«ndemna s─â bem mereu pentru c─â suntem ferici╚Ťi ╚Öi niciodat─â pentru c─â suntem tri╚Öti. Ieri, am e╚Öuat ├«n a urma sfatul acestui ├«n╚Ťelept londonez, dar din motive ├«ntemeiate.

Toate sondajele care ne asigurau c─â va avea loc o ├«nclinare spre dreapta ├«n alegerile generale din Spania (23 iulie) s-au dovedit gre╚Öite. Toate speran╚Ťele c─â o ╚Ťar─â cu greutate ├«n Europa s-ar fi al─âturat Italiei Giorgiei Meloni ├«n oprirea derapajului spre st├ónga al Uniunii Europene au disp─ârut. Toate speran╚Ťele c─â schimb─ârile din Spania ╚Öi Italia ar putea reprezenta o for╚Ť─â major─â la ONU pentru a readuce Occidentul la bun sim╚Ť, renun╚Ť├ónd la preten╚Ťiile din mi╚Öcarea “woke” ╚Öi ecologist─â, au fost duse la pierzanie. Nu a existat suficient whiskey ├«n Spania asear─â pentru noi, conservatorii, s─â ne potolim dezam─âgirea. S─â explic─âm ceea ce s-a ├«nt├ómplat oamenilor din afara Spaniei este dificil, ╚Öi nu numai din cauza mahmurelii.

Partidul Popular de centru-dreapta, condus de Alberto N├║├▒ez Feijoo, a c├ó╚Ötigat alegerile, dar ar fi mai u╚Öor pentru Al Gore s─â treac─â prin urechile acului dec├ót pentru P.P. s─â guverneze. Sistemul electoral spaniol nu este preziden╚Ťial, ci parlamentar. Pentru a guverna cu puteri depline, cu o majoritate absolut─â, un partid trebuie s─â ob╚Ťin─â cel pu╚Ťin 176 de locuri, sau s─â ├«ncheie un pact cu un alt partid prieten p├ón─â c├ónd ating majoritatea.

Partidul Popular a ob╚Ťinut 136 de locuri ├«n compara╚Ťie cu cele 122 ale actualului prim-ministru, social-democratul Pedro S├ínchez (foto). Dar chiar ╚Öi ad─âug├ónd voturile partidelor prietenoase, de la dreapta la partidele minoritare cu viziuni similare, coali╚Ťia P.P. ar fi fost la cinci reprezentan╚Ťi distan╚Ť─â de a putea guverna. Feijoo spune c─â vrea s─â guverneze ├«n minoritate, dar pentru a fi investit, social-democra╚Ťii ar trebui s─â se ab╚Ťin─â la vot. Aceasta, mai pu╚Ťin dec├ót o posibilitate, este o glum─â.

S├ínchez este un individ nemilos, capabil s─â fac─â orice pentru a r─âm├óne la putere. El este ├«ncarnarea a ceva asem─ân─âtor programului politic al lui Bernie Sanders, dar cu lipsa de moralitate a lui Biden. Pentru a ob╚Ťine investitura, S├ínchez ar trebui s─â fac─â un pact cu comuni╚Ötii, independen╚Ťii basci ╚Öi galicieni, urma╚Öii grupului terorist ETA ╚Öi cei condamna╚Ťi pentru ac╚Ťiuni legate de lovitura secesionist─â din Catalonia din 2017, pe care i-a gra╚Ťiat ulterior. Niciunul dintre aceste partide nu ofer─â sprijinul lor gratuit: to╚Ťi cer deja putere. Ei doresc independen╚Ťa regiunilor lor ╚Öi construirea unor republici de extrem─â st├óng─â ├«n Catalonia ╚Öi ╚Üara Bascilor, ceea ce ar ├«nsemna sf├ór╚Öitul Spaniei a╚Öa cum o ╚Ötim ╚Öi o nou─â problem─â pentru ├«ntreaga Europ─â.

La nivel interna╚Ťional, alia╚Ťii st├óngii spaniole nu sunt nici Bruxelles, nici atlantismul prin care Aznar ╚Öi Bush au apropiat Statele Unite ╚Öi Spania mai mult ca oric├ónd, ci tiranii bolivarieni din America Latin─â ╚Öi alia╚Ťi obscuri din apropiere, unde Islamul este religia oficial─â de stat. S├ínchez urmeaz─â s─â formeze un guvern ├«n Spania cu sprijinul tuturor du╚Ömanilor Spaniei. Ce-ar putea merge gre╚Öit?

Cazul lui Sanchez ar trebui studiat peste tot. El reprezint─â cel mai periculos tip de st├óngist, deoarece, de╚Öi nu crede ├«n nimic, este capabil s─â oscileze ├«ntre progresivism ╚Öi extremismul populist f─âr─â s─â clipeasc─â, dac─â ├«i permite s─â r─âm├ón─â la guvernare. Administra╚Ťia sa a fost plin─â de scandaluri, dar totu╚Öi a ob╚Ťinut mult mai multe voturi dec├ót se a╚Ötepta.

Incompeten╚Ťa sa este f─âr─â margini, ╚Öi este greu de ├«n╚Ťeles de ce a fost votat de aproape 7.700.000 de oameni – comparativ cu pu╚Ťin peste 8.000.000 care au votat pentru P.P. Dac─â a╚Ö avea mai mult─â ├«ncredere ├«n omenire, a╚Ö fi ├«nclinat s─â cred c─â acest lucru se datoreaz─â fraudei, dar atunci a╚Ö fi un st├óngist. De fapt, m─â simt mai aproape de H.L. Mencken aici:

ÔÇ×Democra╚Ťia este o credin╚Ť─â jalnic─â ├«n ├«n╚Ťelepciunea colectiv─â a ignoran╚Ťei individuale. Nimeni ├«n lumea asta, p├ón─â unde ╚Ötiu eu – ╚Öi am cercetat ├«nregistr─ârile ani de zile ╚Öi am angajat agen╚Ťi s─â m─â ajute – nu a pierdut vreodat─â bani subestim├ónd inteligen╚Ťa maselor mari de oameni simpli. Nici nu a pierdut vreodat─â o func╚Ťie public─â din acest motiv.”

Ceea ce se ├«nt├ómpl─â ├«n Spania se ├«nt├ómpl─â peste tot ├«n Occident. St├ónga a triumfat ├«n r─âzboaiele sale culturale, educative ╚Öi mediatice, a indus at├ót de mult relativism ╚Öi sectarism, ├«nc├ót liderii s─âi pot comite cele mai mari barbarii ╚Öi totu╚Öi pot s─â primeasc─â milioane de voturi. Acest lucru for╚Ťeaz─â conservatorii s─â elaboreze un plan care s─â mearg─â dincolo de c├ó╚Ötigarea urm─âtoarelor alegeri. Cu toate acestea, din nefericire, singurul mod de a-l implementa ar fi s─â ├«ncepem prin c├ó╚Ötigarea urm─âtoarelor alegeri.

├Äntorc├óndu-ne la Spania, partidul Vox condus de Santiago Abascal a pierdut puterea, dar a r─âmas deasupra a╚Ötept─ârilor sondajelor, cu trei milioane de voturi. Vox este important pentru c─â locurile lor sunt necesare pentru ca P.P. s─â poat─â guverna, ipotetic, la un moment dat, ╚Öi Abascal nu va l─âsa niciodat─â pe Feijoo s─â devin─â social-democrat ╚Öi periculos ca Emmanuel Macron. Cealalt─â veste bun─â, dac─â putem numi-o a╚Öa, arat─â c─â S├ínchez – pentru a ob╚Ťine sprijinul separati╚Ötilor catalani ╚Öi al filo-terori╚Ötilor basci – va trebui s─â ia m─âsuri pe care constitu╚Ťia spaniol─â nu ├«i permite s─â le ia. El are dou─â c─âi ├«nainte: s─â demonteze constitu╚Ťia (foarte probabil), ╚Öi poate chiar s─â detroneze pe iubitul nostru Rege Felipe VI, sau s─â condamne ╚Ťara la un blocaj institu╚Ťional p├ón─â c├ónd noi alegeri anticipate pun cap─ât acestei situa╚Ťii nea╚Öteptate dintre dreapta ╚Öi st├ónga… dac─â se va termina.

Acum, jum─âtate din Spania vrea s─â at├órne sociologii ╚Öi sondele de opinie pentru c─â au fost at├ót de gre╚Öite ╚Öi au creat speran╚Ťe false. Se ├«nt├ómpl─â ca, fiind sociolog de preg─âtire, s─â am deja cea mai proast─â posibil─â opinie despre noi ╚Öi tehnicile noastre ╚Ötiin╚Ťifice ├«nainte de a afla rezultatele alegerilor. Vorbind de sp├ónzur─âtoare: Vox a f─âcut campanie pentru a arunca Agenda ONU 2030 ├«n co╚Öul de gunoi. At├ót Davos, c├ót ╚Öi Comisia European─â au exprimat ├«ngrijorare cu privire la pericolele unui guvern cu Vox, dar pute╚Ťi paria c─â nicio institu╚Ťie liberal─â nu va spune nimic despre posibilitatea iminent─â ca Spania s─â devin─â o Venezuel─â ├«n centrul UE.

Cu toate acestea, nu m─â c─âuta╚Ťi printre cei ├«n doliu. Cu secole ├«n urm─â, o Spanie devastat─â de Islam ╚Öi aproape disp─ârut─â ╚Öi-a ridicat moralul ╚Öi a pornit Reconquista – mul╚Ťumit─â, ├«n mare parte, protec╚Ťiei ╚Öi apari╚Ťiilor Sf├óntului Iacob. Noi continu─âm s─â ne ├«ncredem ├«n protec╚Ťia lui, de╚Öi sim╚Ťim ast─âzi c─â vrea s─â-l rug─âm ├«n genunchi s─â ne-o acorde.

Articol scris de jurnalistul și sociologul spaniol Itxu Diaz pentru The American Conservative.

PARTENERI

Loading RSS Feed

Loading RSS Feed

CITE╚śTE MAI MULT

2 COMENTARII

  1. Foarte bun articol, multumiri redactiei pentru preluare.
    Sint aici citeva lectii pentru AUR/partida poporanist-libertara demne de retinut.

    1. Capacitatea de cooptare a dreptei de catre establishment-ul Davos si ideologia neomarxista.
    Din nefericire, acest lucru a primit o confirmare dura prin eviscerarea guvernarii Meloni in Italia. Recent, superba avocata-activista olandeza Eva Vlaardingerbroek a tras linia si si-a exprimat public dezamagirea, stire publicata si de r3media.
    Indeamna autorul “acest lucru for╚Ťeaz─â conservatorii s─â elaboreze un plan care s─â mearg─â dincolo de c├ó╚Ötigarea urm─âtoarelor alegeri”.

    Riscul cu care AUR (sau alianta mai larga poporanist-libertara) se confrunta este sa cistige alegerile si sa piarda guvernarea in primele 6 luni, prin compromisuri, nu atit din interese, cit din frica, lipsa de clarificare intelectuala si imitatie a ceea ce deja este.
    Simbata, am privit ridicind din sprincene la lansarea listei AUR pentru europarlamentare. Partidul e pe cale sa imbratiseze ‘elitismul tehnocratist’ care a dus Romania in locul unde e acum. In afara citorva persoane bine definite, Terhes, Piperea, Simion, Tarziu si Lulea (posibil altii pe care nu ii cunosc dupa nume si nu au intervenit), ceea ce am retinut sint lungile liste de titluri ‘academice’ si ‘functii’ in sectoare neproductive, administrative, birocratice (de stat sau nu). Partidul a fost pe undeva constient de asta, caci la un moment dat, a fost facuta precizarea ca diplomele ar fi ‘pe bune’.
    Posibil, dar nerelevant. Relevant este ca AUR nu se poate desprinde de elitism si ‘expertism’. Unde sint antreprenorii? Unde sint oamenii comuni, autonomi si indepedenti, care nu se remarca prin altceva decit rara iubire de libertate? Ei exista, iar faptul ca nu ajung in prim-planul partidului nu se poate datora decit esecului algoritmului de filtrare, promovare si selectie pin care partidul creste si isi genereaza fatada.
    In ciuda eforturilor pe care le cred oneste de a proteja reputatia de integritate morala a partidului, sint sigur ca exista ‘infiltrari’ care vor deveni masive daca AUR cistiga alegerile.

    AUR are nevoie de un concept pe termen lung care sa elimine problema inainte ca ea sa apara/creasca. Problema se numeste _antiselectie_ iar solutia consta intr-un concept de stat _mic_ in care puterea (bani taxati, decizia centralizata, responsabilizarea politica partinica) este returnata poporului. Cita vreme AUR nu are un concept _nu_ de reformare a statului, ci de _demantelare_ a statului, de restringere a lui si de impingere a lui inapoi, statul ‘mare’ si gras, bun de muls, va reprezenta o atractie irepresibila atit pentru hoti dedicati, dar mai ales pentru aceasta clasa ‘elitist-experta’ care nu fura direct, ci indirect, prin sinecuri spoliative, job-uri si contracte de stat fara nici un alt rost decit extractia legala.
    Intr-un stat redus ca functii si bazat pe control descentralizat, putin ramine de furat, si matrapazlicurile sint prinse repede.

    2. Citarea lui Mencken de catre autor este neavenita. Autorul insusi este un elitist care nu cunoaste si nu intelege omul obisnuit, si se raporteaza misantropic la acesta.
    El nu indrazneste sa coboare la fundul vizuinei iepurelui caci acolo mijeste subiectul periculos al fraudei electorale. Aceasta este reala si probata suficient in cazurile America si Brazilia. Iar daca nu frauda de-a dreptul, atunci interferenta electorala prin: propaganda toxica de catre presa aservita; inchiderea ochilor la infractiune electorala de catre un aparat juridic care si-a pierdut independenta; distrugerea reputatiei prin actiuni ale aparatelor de ‘informatii’; supresia electorala (asta inseamna rata record de mica a participarii romanilor la vot). Interferenta electorala reprezinta un teren larg de joc care deja a fost testat in alte parti (de pilda, AfD, in Germania, pus sub supraveghere cu ordin legal si care, in 2013, a fost infiltrat de agenti in vederea extragerii de dovezi necesare scoaterii in afara legii; https://www.france24.com/en/20170117-germany-court-rejects-bid-outlaw-far-right-ndp-party). In 2019, justitiarul.ro a produs o analiza consistenta in doua parti privind fraudarea alegerilor in Romania, din pacate, dupa stiinta mea, neactualizata de nimeni dupa decesul lui Marius Albin Marinescu in 2020 (situl insusi a fost proprit temporar in 2020 de catre stat; este inca functional si o mina de aur).

    Deci, aceasta este ipoteza de lucru de baza, nu ca ‘spaniolii sint prosti’. Se pare ca ‘prostologia’ nu este doar apanajul intelectualilor romani, ci e larg raspindita oriunde un exces de educatie se combina cu o capacitate analitica redusa, lasitate si/sau interes.

    Asadar: nu faceti din popor calul de bataie al carentelor personale. Nu cedati tentatiei elitiste. Atentie la interferenta/frauda electorala. Si retineti, ‘stat mic, popor puternic’.

LĂSAȚI UN MESAJ

V─â rug─âm s─â introduce╚Ťi comentariul dvs.!
Introduce╚Ťi aici numele dvs.

37,000FaniÎmi place

Articole populaR3 în ultimele 24 h

Articole R3la╚Ťionate