ACTUALIZARE 19:50 Uniunea Salvați România anunță că va ataca la Curtea Constituțională legile justiției promovate de ministrul Justiției Cătălin Predoiuși susținute de coaliția de guvernare PSD – PNL – UDMR. USR și REPER au împreună suficiente semnături pentru sesizarea CCR. La demers ar putea participa și parlamentarii AUR și cei ai partidului Forța Dreptei.
ACTUALIZARE 17:50 Senatul României a adoptat rapoartele pe cele trei proiecte de legi ale justiției, respectiv pe statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară și CSM.
Actele au trecut votul majorității PNL-PSD-UDMR, iar senatorii AUR și USR s-au opus. Senatorii sau deputații, Avocatul Poporului, Președintele României sau Președintele ICCJ au termen 48 de ore să conteste legea la Curtea Constituțională.
ȘTIREA INIȚIALĂ
Zi tensionată în Senatul României. Comisia parlamentară specială pentru legile Justiției votează, luni, rapoartele pe cele trei proiecte privind Consiliul Superior al Magistraturii, organizarea judiciară şi statutul judecătorilor şi procurorilor.
În aceste momente, în fața senatului se află câteva sute de persoane, care s-au strâns pentru a protesta împotriva adoptării acestor proiecte de lege, mai precis împotriva prevederilor care elimină sancțiunile pentru judecătorii care nu respectă Constituția României.
Miza este clară: subordonarea Constituției României în fața deciziilor Curții de Justiție a UE.
Citești și ajuți! Cumpără cartea: George Soros – puterea din umbră, de David Horowitz și Richard Poe, vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media.
Dacă rapoartele vor fi adoptate proiectele vor intra în dezbaterea plenului Senatului, for legislativ decizional în acest caz. Proiectele se regăsesc pe ordinea de zi a ședinței Senatului de luni, 17 octombrie.
Reamintim că avocatul Adrian Toni Neacșu a inițiat o petiție în acest sens, care până acum a strâns peste 15.000 de semnături.
În acest moment, Curtea Constituțională din România are precedență asupra dreptului UE, ceea ce CJUE dorește să se abroge.
„De altfel, și CJUE recunoaște, în cuprinsul Hotărârii sale din 21 decembrie 2021, caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Cu toate acestea, concluziile din Hotărârea CJUE potrivit cărora efectele principiului supremației dreptului UE se impun tuturor organelor unui stat membru, fără ca dispozițiile interne, inclusiv cele de ordin constituțional să poată împiedica acest lucru, și potrivit cărora instanțele naționale sunt ținute să lase neaplicate, din oficiu, orice reglementare sau practică națională contrară unei dispoziții a dreptului UE, presupun revizuirea Constituției în vigoare. În plan practic, efectele acestei Hotărâri se pot produce numai după revizuirea Constituției în vigoare, care, însă, nu se poate face de drept, ci exclusiv la inițiativa anumitor subiecte de drept, cu respectarea procedurii și în condițiile prevăzute chiar în Constituția României”, a afirmat CCR într-un comunicat remis presei în decembrie 2021.