News ȘTIRI Seceta din anii 1945-1946. Sinistrații mâncau iarbă, humă de pe pereți sau...

Seceta din anii 1945-1946. Sinistrații mâncau iarbă, humă de pe pereți sau accesorii din piele şi harnaşamentul cailor

Seceta prelungită din anii’ 40 a transformat România din “grânarul Europei” într-o țară cu locuitori secătuiți de datorii și în pragul inaniției. Această îngrozitoare perioadă din istoria țării noastre este prezentată într-un excepțional documentar realizat de Radio Actualități.

Potrivit sursei citate, seceta a afectat întreg cuprinsul Moldovei, o parte din Muntenia și Oltenia și, cel mai puțin, Transilvania și Banat.

Moldova ajunsese la sfârşitul războiului în în următorii ani regiunea cea mai oropsită. Distrugerilor cauzate de purtarea războiului cu zeci de localităţi distruse şi jefuite, cu o populaţie în refugiu şi decimată, le-a urmat alte două calamităţi: seceta şi foametea. În plus, exista și un val de îmbolnăviri prin contagiune cu tifos şi febră recurentă.

Țăranii din Moldova mai aveau de trecut un impediment. Terenurile agabile pe suprafeţe însemnate fuseseră minate de forţele militare aflate în conflict, în timpul războiului. Astfel că lucrul la câmp presupunea deminarea terenului, ceea ce a suplimentat lista pierderilor de vieţi omeneşti.

Și, totuși, cum se descurcau sinistraţii din zonele afectate de secetă şi foamete? În primăvara şi vara anului 1946 pe post de hrană zilnică se serveau de orice iarbă ce avea culoarea verde, în lipsa acesteia, de apă cu sare.

După dispariţia vegetaţiei, în toamnă târziu şi în lunile de iarnă apelau la simulacre de hrană precum huma de pe pereţii zugrăviţi, lipici, clei, accesorii din piele şi harnaşamentul cailor.

Lipsa alimentelor a dus la o creştere exponenţială a preţurilor. Un kilogram de orez, care costa în iunie 4.200 de lei, ajunsese în octombrie la 20.000 lei, făina albă de la 340 lei la 7.800 lei iar grişul de la 240 lei crescuse la 7.800 lei/kg. Un învăţător câştiga între 60.000 şi 90.000 de lei pe lună. Mulţi abandonau posturile pentru munci fizice mai bine plătite: încărcat vagoane cu lemne sau munca în cărămidării, unde se plăteau 8.500-9.000 lei/zi.

Kilogramul de grâu era schimbat de aceştia pentru un kilogram de carne de vită, o echivalenţă din cale afară de necinstită.

În lunile de vară ale anului 1946 au apărut în statisticile oficiale şi primii decedaţi din cauza foametei. Cei mai mulţi copii. Situaţia agravându-se au fost adăugate pe liste şi persoane adulte. Medicii de circumscripţie la sugestia autorităţilor pentru a nu crea panică, treceau pe actul de deces, moarte din cauza frigului.

Dragi prieteni,

dacă doriți o presă independentă, trebuie s-o susțineți. În România, mediul economic este conectat la sistemul globalist și nu există, precum în Statele Unite sau alte țări, companii care să-și asume cauze conservatoare și/sau naționale.

Recenta criză a arătat câtă nevoie există pentru o presă independentă, care să nu depindă de subvențiile guvernamentale și de banii multinaționalelor.

Nimeni nu-mi „editează” ideile și materialele publicate. Sunt un om liber. Dacă dorești să ai ce citi în continuare, contribuie și tu printr-o donație, oricât de mică. Împreună, putem reuși multe.

Mulțumesc.

Mihai Șomănescu
Publisher R3Media

MAI MULTE DE LA ACELAȘI AUTOR

IMPORTANT

Campania R3Media a strâns 3.440 de lei din cei 17.561 lei...

Dragi prieteni ai R3Media, sunteți extraordinari! Campania de donații pentru luna septembrie s-a încheiat ieri cu un bilanț care mi-a depășit așteptările: din necesarul de...

Cele mai citite

Articole relaționate