joi, martie 28, 2024
EDUCAȚIEȘcoala, banii și reforma testărilor „standardizate”

Școala, banii și reforma testărilor „standardizate”

Pe edupedu a apărut o analiză cu privire la programul „Masa caldă” care face străvezii interesele politicianiste liberale implicate. Costul programului este 354,9 milioane lei (undeva peste 72 milioane euro).

Bravo, vigilentă presă. Mai ales cu aceste mărunțișuri locale, făcute între partidele de la guvernare și primăriile locale. Aceeași atenție critică este acordată unor gheșefturi între ministru și prietenii săi rectori și intenției de a crește salariile cadrelor didactice.

Nu am văzut însă aceeași vigilență manifestându-se cu privire la reforma lui Câmpeanu, partea de digitalizare a școlii, care derivă din așa-zisa „standardizare” a evaluării elevilor. Proiectul, așa cum am mai arătat și cum s-a punctat în scrisoarea deschisă a „celor o sută” (sunt mai mulți, dar folosesc termenul branduit de presă), presupune reducerea evaluării școlare la toate nivelurile la teste grilă automatizate. Argumentul este că dacă testele sunt grilă și sunt digitalizate (în mod similar, de pildă, examenelor pentru carnetul de șofer), atunci este eliminată subiectivitatea. Am arătat de ce discuția cu privire la „standardizare” și „subiectivitate” este pur și simplu falsă: standardul nu este dat de testul grilă, ci de normele și baremele acceptate (ceea ce înseamnă că ai standarde și când dai examen „calitativ”, adică scris, de tip sinteză sau creație), iar subiectivitatea nu este eliminată prin proceduri automatizate, de vreme ce oricum conținuturile (întrebările și variantele de răspuns) sunt elaborate tot de oameni (și să pui o Inteligență Artificială să testeze copiii este absolut distopic, sper că nu e cazul să insist).

De vreme ce argumentarea este șubredă, rămâne întrebarea de ce intenționează Ministerul Educației, sub conducerea lui Câmpeanu, să reducă (brutal, aș zice) evaluarea la teste-grilă, care defavorizează gândirea analitică și de sinteză, încurajând o cogniție de suprafață, pe bază de asociere (răspunsurile la testele grilă pot fi recunoscute mental, iar nu bifate în urma unui proces de memorare și prelucrare rațională)?

O asemenea decizie nu se rezumă doar la testările, evaluările propriu-zise. Când examenul pe care-l dai este unul de tip grilă, modalitatea de învățare se schimbă și ea. Altfel te străduiești să înveți când știi că va trebui să compui un text, și altfel când vei da cu bifa. Prin urmare, maniera de a preda și de a învăța se va schimba corespunzător. Și deloc în bine.

Testele-grilă vor presupune, însă, și o dotare tehnologică pe măsură a școlilor. Din nou, greu de crezut că se vor folosi resursele deja existente în școli. Pentru a organiza optim testările grilă automatizate, elevii vor trebui să fie familiarizați cu folosirea tabletelor/calculatoarelor. O digitalizare a educației este inevitabilă, dacă se va impune această măsură. Pentru a putea implementa testare „standardizată”, adică grilă pe suport electronic (automatizată), sunt necesare cel puțin următoarele:
– acces garantat la internet pentru toate școlile (ceea ce în prezent nu există);
– platformă pentru testele grilă și pentru prelucrarea automată a răspunsurilor;
– suportul digital corespunzător pentru efectuarea testării (tableta/laptopul/calculatorul);

Cât costă toate acestea? Nu am văzut vreo discuție în această direcție, cu toate că presa atentă la gheșefturi ar fi trebuit să ridice măcar o sprânceană la maniera directă, fără licitație, ci prin parteneriat, prin care testarea pilot a fost făcută cu o societate privată, Brio, a unor cadre didactice de la Universitatea din București (care, în sine, nu e asociată proiectului). Ceea ce se poate presupune este că aceste costuri vor fi uriașe, mult mai ridicate decât un program de tip „Masa caldă”, și vor implica multe părți interesate: furnizori de internet și echipamente, furnizori de softuri, mentenanță etc. Este posibil să se creeze inclusiv o piață și pentru proiecte care vor oferi „standarde”, „descriptori” de performanță care să uniformizeze notarea elevilor.

În orice caz, Brio, partenerul Ministerului în testarea pilot, a comunicat un obiectiv mult mai clar și explicit al acesteia decât autoritățile: testarea „a avut drept scop să identifice atât modalitatea prin care acest tip de testare poate fi generalizat, cât și permisivitatea mediului educațional românesc la tranziția către instrumente standardizate și digitale în evaluare”.
Așadar interesul primordial nu a fost unul îndreptat către actul de evaluare, ci către problemele de logistică și de acceptare socială. În ceea ce privește Brio, acest „start-up” se încălzea deja pe margine de câțiva ani, oferindu-se să „sară în ajutorul educației” încă din 2020, făcând caz de abordarea sa științifică (dar cu testări încă neomologate, să nu ne mai împiedicăm în detalii), în realitate un model de business în educație importat în România (ca multe altele). Fondatorul Brio ne dă și o oarecare idee despre afacerea la care s-a gândit: „Românii cheltuie mult pentru pregătire privată („meditațiile”), iar această piață este estimată la aproximativ 320-360 mil EUR / an. „Este rezonabil să preconizăm ca o parte considerabilă a utilizatorilor de pe această piață va migra treptat către un sistem de testare independent, fiabil, ușor de utilizat și ieftin – previzionând că în aproximativ 5 ani, 30% din această piață să migreze către un sistem de testare standardizată – lucru ce se traduce într-un număr de peste 1 milion de studenți, oferind, astfel, o estimare a valorii de piață de peste 100 milioane de euro”.”

Iată, așadar, o estimare minimală a pieței de care sunt interesații cei de la Brio, căci aici nu se aduce vorba despre ce ar presupune transformarea testelor grilă automatizate în testări naționale. Cum, însă, implementarea unui asemenea program presupune și alte costuri (vezi mai sus), piața este, în realitate, mult mai „generoasă”.

Merită, printre altele, observată ingenuitatea cu care fondatorul Brio își manifestă interesul pentru paiața banilor din meditații.

Societatea Brio, cu toate că se revendică de la practici recunoscute internațional, ar trebui, de asemenea, supusă ea însăși unei evaluări …științifice riguroase. Indiferent de CV-ul experților Brio, practicile, testările, datele, filosofia lor nu pot fi luate pur și simplu ca atare, doar pentru că ei spun despre ei că furnizează teste „standardizate” și performante. Este vorba despre o societate privată și un model de business educațional – nu e o instituție de învățământ sau cercetare din științele educației.

Discuția de aici a fost mai degrabă despre costurile financiare, însă o întrebare de căpătâi este ce costuri educaționale, psihologice, sociale sunt incluse într-un asemenea program? Nu la Minister și nici la Brio nu vom găsi răspuns la o asemenea întrebare.

Asistăm la o încercare de privatizare a testărilor naționale, cu multiple mize: externalizare a normelor, standardelor și subiectelor către actori privați, precum și digitalizare a testărilor și a procesului educațional. O piață cu siguranță mult, mult peste programul „Masa caldă”, iar dacă cheltuielile bugetare vor trebui ajustate din cauza crizei, ce credeți că vor prefera autoritățile? „Masa caldă” sau testările „standardizate” cu partenerii direcți?

E bine că suntem vigilenți cu privire la interesele politicienilor. Dar de ce nu suntem la fel de atenți cu interesele private care vizează educația? De ce sunt inocentate interesele private? De ce nu există aceeași atenție critică față de astfel de legături și parteneriate?

CITEȘTE MAI MULT

PARTENERI

Loading RSS Feed

Loading RSS Feed

1 COMENTARIU

  1. „E bine că suntem vigilenți cu privire la interesele politicienilor. Dar de ce nu suntem la fel de atenți cu interesele private care vizează educația? De ce sunt inocentate interesele private? De ce nu există aceeași atenție critică față de astfel de legături și parteneriate?”

    Fiindcă astea sunt ordine externe. Dacă avea vreun prieten peste granițe, d-l ABBA ar fi aflat că astea sunt de multă vreme implementate în Vest.

    „Proiectul, așa cum am mai arătat și cum s-a punctat în scrisoarea deschisă a „celor o sută” (sunt mai mulți, dar folosesc termenul branduit de presă), presupune reducerea evaluării școlare la toate nivelurile la teste grilă automatizate.”

    Cred că limba noastră francofonă ar zice „consacrat” (cu permisiune de la cetățenii pioși, și de la BOR). În anglo-saxonă, înseamnă … ARS. De la (să zicem) brennen-brannte-gebrannt – a arde. Adică practica de marcare a vitelor și a altor posesiuni prin marcarea cu fierul înroșit.

    Ca să vă și binedispun, priviți ce perlă a scos azi concurența de la „RepublicaCTP”:

    https://republica.ro/multe-din-lucrurile-acestea-pe-care-le-am-facut-eu-pentru-copilul-meu-trebuia-sa-le-faca-scoala

    Priviți acolo ce poate spune o mămică-medic, Sandra Adalgiza Alexiu (nu-i așa că sună mai „chic” să te cheme „a lu’ Alexe” pe grecește ?)!

    Știe engleză, dar se face că nu știe că învățământul în Demicrație este exact ca în România! Adică … invers!

    Nici să spună că în Portugalia domnește o coaliție de ecologiști-sacioliști-kemenisti (cum se laudă Stunga ameriană în presa lor de facce nevvs, știre ce nu răzbate în presa liberă!

    Dânsa este medic, copilul s-ar putea să ajungă fotograf (în presa liberă ?), nepoții … cine mai știe … D-na doctor încă n-a făcut legătura cu Demicrația … O numește … „împărăție”! O ști dânsa ceva.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

38,400FaniÎmi place

CELE MAI CITITE 24 h

Articole RELAȚIONATE