România preferă să se împrumute cu peste 6 miliarde euro oferită de SUA, Canada și Italia pentru construirea reactoarelor 3 și 4 ale centralei nucleare Cernavodă

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a confirmat faptul că Statele Unite, Canada și Italia vor finanța proiectul construirii reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară Cernavodă cu peste 6 miliarde euro.

„Am solicitat suplimentarea ordinii de zi pentru AGA Nuclearelectrica din 14 noiembrie cu aprobarea contractului pentru realizarea unităților 3 și 4, care va fi semnat într-un cadru special, cu ocazia (summit-ului – n.r.) COP29, la Baku″, a declarat Burduja conform Profit.

Summit-ul va avea loc în perioada 13-17 noiembrie. ″Vom avea până în 2032 încă 1.400 MW energie nucleară, producție în bandă, cu emisii zero de CO2. Consorțiul care va realiza investiția este format din companii de top mondial: Fluor și Sargent & Lundy din Statele Unite ale Americii, Atkins Realis (prin subsidiara Candu Energy – n.r.) din Canada (deținătoarea tehnologiei CANDU) și Ansaldo din Italia. Finanțările sunt asigurate, în bună măsură, de statele participante, prin US EXIM (3 miliarde de dolari), Canada (2 miliarde de dolari canadieni, acord semnat în prezența mea la Ottawa) și Italia (2 miliarde euro, acord semnat în februarie 2024). Statul român se angajează, totodată, să susțină acest proiect strategic cu tot ceea ce este necesar″, a declarat ministrul, conform Profit.

Costurile totale ale proiectului unităților 3 și 4 de la Cernavodă sunt estimate în prezent la mai mult de 7 miliarde de dolari, adică peste 6,5 miliarde euro. Statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice (MFP), s-a angajat prin lege să garanteze în proporție de 100% creditele care urmează să fie contractate de la finanțatori internaționali pentru construirea reactoarelor.

România și-a bătut joc de China

Reamintim, în context, că România a semnat, în 2013, o scrisoare de intenție cu compania chineză China General Nuclear Power (CGN), în cadrul summitului formatului 16+1, ce a avut loc la București în acel an. Costul estimat al proiectului se ridica la 8 miliarde de dolari, dar pentru ca proiectul să înceapă, România trebuia să organizeze o licitație publică, conform regulilor Uniunii Europene. La această licitație singurul participant, CGN, a fost și compania care a câștigat proiectul.

În 2015, Nuclearelectrica și CGN au semnat un memorandum de înțelegere care trebuia să fie urmat de 10 săptămâni de negocieri, timp în care urma să se scrie și acordul pentru joint venture.

Acordul investitorilor (în formă preliminară) care deschidea calea pentru înființarea societății cu capital mixt (joint venture) avea să se semneze însă de-abia în mai 2019, în timpul guvernului Dăncilă. Conform acestuia, societatea cu capital mixt ar fi trebuit să fie înființată în cel mult 60 de zile de la semnarea acordului. Această companie nu a mai devenit însă realitate.

În 2020, Guvernul Ludovic Orban a pus capăt proiectului, anunțând că garanțiile solicitate de CGN nu au fost acceptabile pentru guvernul PNL. În realitate, însă, a fost vorba despre presiunile americane, care au intrat în război economic cu China.

Americanii nu doreau să vadă o investiție chineză într-un stat membru NATO, pe teritoriul căruia ei au baze militare. Astfel, deși proiectul chinezesc nu venea cu condiții financiare – doar o garanție de despăgubire în cazul vânzării energiei sub un anumit preț – statul român l-a respins. Pentru a nu supăra Statele Unite.

În context, merită menționat că aceeași companie chineză a participat și la construirea centralei nucleare Hinkley Point C din Marea Britanie. În timpul negocierilor româno – chineze, americanii au pus compania chinezească sub acuzare pentru „furt de tehnologie”.

Astfel, România a ajuns în situația în care a ajuns să se îndatoreze pentru a termina reactoarele începute pe vremea lui Ceaușescu. Mai rău, e în situația în care este condiționată cu privire la destinația energiei produse de aceste reactoare.