Între 2 și 5 mai, România este gazda celei de-a IV-a Reuniuni a Grupului de Lucru pentru implementarea Strategiei Uniunii Europene privind combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești, informează un comunicat al Guvernului României.
Conform sursei citate, reuniunea este organizată de către Executivul de la București și Comisia Europeană.
Pe parcursul celor trei zile, vor fi abordate teme de interes major pentru combaterea antisemitismului, precum dezvoltarea și implementarea strategiilor naționale din domeniu, progresele înregistrate în implementarea Strategiei UE privind combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești, pericolele reprezentate de antisemitism, distorsionarea și negarea Holocaustului pentru societățile democratice, importanța prezervării memoriei Holocaustului, inclusiv situația din Ucraina și Republica Moldova.
Organizarea, la București, a celei de-a IV-a Reuniuni a Grupului de Lucru pentru implementarea Strategiei UE pentru combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești reprezintă un bun prilej de evidențiere a progreselor pe care România le-a realizat în domeniul combaterii antisemitismului și promovării vieții evreiești, dar și de recunoaștere a contribuției valoroase pe care comunitatea evreiască din țara noastră a adus-o la dezvoltarea și modernizarea societății românești.
Context
În data de 5 octombrie 2021, Uniunea Europeană a adoptat prima Strategie privind combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești care stabilește cadrul politicii europene din acest domeniu pentru perioada 2021-2030. Strategia UE are trei piloni importanți: prevenirea și combaterea tuturor formelor de antisemitism; protecția și promovarea vieții evreiești; educația, cercetarea și memoria Holocaustului. Pentru implementarea acestei Strategii, a fost constituit un Grup de Lucru ca o structură permanentă având rolul de a sprijini procesul de atingere a țintelor Strategiei.
Guvernul României s-a numărat printre primele 7 state membre care a adoptat, în mai 2021, prima Strategie națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021- 2023 și Planul de acțiune aferent. Prin această Strategie se urmărește prevenirea replicării în România a evoluțiilor negative înregistrate pe acest palier în alte țări, precum și asigurarea instrumentelor necesare pentru sancționarea faptelor asociate antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură.
Ciucă: Flagelul antisemitismului este în creștere
Participant la deschidere, premierul Nicolae Ciucă a declarat că România este în prima linie a combaterii antisemitismului.
Mai mult, acesta susține că ar exista un flagel al acestui fenomen, pe care România s-a angajat să-l combată.
„Vă asigur că angajamentul României pentru combaterea antisemitismului şi păstrarea memoriei Holocaustului este unul deosebit de serios, constant, care nu suportă niciun compromis! Vom continua să susţinem toate proiectele europene pe această linie, cu aceeaşi determinare şi ataşament, cu atât mai mult cu cât, după cum rezultă din sondaje recente, antisemitismul este în creştere în Europa şi în întreaga lume. Comunităţile evreieşti de pe continentul european resimt din plin aceste evoluţii. Pandemia de COVID-19 a condus la o deteriorare a situaţiei, iar membri ai comunităţilor evreieşti au devenit ţinte directe ale discursului instigator la ură, răspândit mai ales în mediul online, ale teoriilor conspiraţioniste şi ideologiilor radicale. Membrii acestei comunităţi se tem să poarte în public simboluri care i-ar putea identifica drept evrei, se tem să meargă la sinagogi şi se tem chiar pentru siguranţa lor. În acelaşi timp, răspunsurile statale şi societale la această situaţie sunt de multe ori calificate ca fiind slabe sau ineficiente. Este de datoria noastră să recunoaştem că este nevoie de eforturi suplimentare pentru eradicarea acestui flagel.Constatăm că, din păcate, aceste fenomene câştigă tot mai mult teren”, a spus premierul.
Nicolae Ciucă nu a dat exemple concrete de cazuri motivate de antisemitism.
discriminare pozitivă, doar ei sunt victime, mă ințelegeți
vai, cei mai puternici și mai bogați și le e frică cică să meargă la sinagogă…
nu există antisemitism real.
mai mult frații Muraru și Raețchi generează antisemitism căci ei bagă cenzura pe gât și folosesc Holocaustul ca să execute murdar partide din opoziție. E un trafic politic nedemn făcut cu memoria.
Chiar aceste manifestări slujesc de fapt campaniei electorale.
Dacă vreți antisemitism căutați prin Israel la palestinienii segregați de zid de exemplu. Aici nu prea este, aici există doar niște lachei ca Muraru și Raețchi care bat toba asta ca să mențină permanent sentimente negative ca ei să iși incaseze banii.
Evrei comanda din afara tarii ce sa facem si cum sa ne purtam. Sunt ca si UEcare ne comanda acum in tot ce facem. Seamnana izbitor politica UE cu cea a israelului. Au ajuns unii sefi in tara noastra desi nu au ce cauta fe aici. Asta datorita conducatorilor vanduti. SA VA FIE RUSINE TRADATORILOR DE TARA! In sangele vostru nu mai e nimic romanesc!
Nu numai ca nu le e rusine “conducatorilor” (eu nu ii consider conducatori pe politicienii romani, ci doar niste paraziti puscariabili) dar astia nu dau nici 2 bani pe poporul roman. Si nu avem ce sa le facem, nici eu, nici dvs. Directorul SRI tocmai a fost decorat “pentru merite deosebite cu privire la protejarea comunitatii evreiesti”. Va dati seama in slujba cui e sereiul? Serviciul nici nu ar mai trebui sa se cheme “Roman” de informatii, caci scopul lui este tocmai contra poporului roman. Aparatul represiv este exclusiv pentru a face liniste in colonie, atat, iar leprele care sunt la putere sunt slugi agenturilor straine.
“se tem să meargă la sinagogi ”
-poate pe motiv de pandemie…….
Reale si actuale probleme. Cam din aceeași categorie de relevanta cu data Pastelui…