Revista presei pentru o agendă națională: 27 aprilie

NAȚIONAL

1. Convenția de la Viena (articolul 41), tratat internațional ratificat de majoritatea statelor lumii, interzice amestecul ambasadorilor străini în problemele interne ale statelor în care se află. În România, convenția nu este respectată. Al doilea om din stat, președintele Senatului – Anca Dragu, a declarat pentru Aleph News că are săptămânal câte 2-3 întâlniri cu ambasadorii străini, în care le prezintă stadiul reformelor și alte asemenea informații despre România, de la care primește „sugestii și aprecieri”. Sursa
2. Datele Eurostat arată că România a avut, în 2020, venituri la buget, ca procent din PIB, de 31,1%. Este cel mai mic procent de colectare din Uniunea Europeană (după Irlanda) [1]. Cu toate acestea, guvernul continuă să se împrumute [2]. Sursa 1 2
3. Despre conectarea Transilvaniei la Budapesta și abandonul Bucureștiul: Ministrul Afacerilor Externe și Economice al Ungariei solicită transformarea cât mai rapidă a punctului de trecere a frontierei de la Peleș – Zajta (Satu Mare). într-unul permanent. De altfel, deputatul Magyar Lóránd a solicitat în repetate rânduri ca punctele temporare de trecere a frontierei din județul Satu Mare să devină permanente. Sursa
4. Guvernul  se împrumută din nou: Ministerul Finanțelor a emis obligațiuni de 695,5 milioane de lei pe 7 ani. Sursa
5. Dosarul agriculturii:

• Dovada că trădarea interesului naţional se face prin Guvern, scrie Cotidianul. Sursa
• La fiecare tonă de lapte pe care o produce și o comercializează, un fermier român câștigă în medie 154 de euro, cea mai mare a doua marjă de profit (preț plus plăți cuplate minus costuri de operare) din UE, după Italia (194 de euro pe tonă), potrivit unui studiu finalizat recent de Comisia Europeană. Cu toate acestea, fermierii români au cele mai mici venituri dintre statele membre, de 5.176 de euro/Unitate de Muncă Anuală (câștigul unei persoane care lucrează program complet într-o fermă). O fermă din Danemarca de exemplu, are venituri de 17 ori mai mari (85.000 de euro/UMA). Sursa
• România se află pe locul patru la suprafața cultivată de cartofi după Franţa, Germania şi Polonia şi pe locul şase la producţia realizată, dar consumul local este acoperit în proporţie de 50% de importuri. Cu alte cuvinte, importurile acoperă jumătate din consum. România importă cartofi de 50 mil. euro şi exportă de doar 3,5 mil. euro. Sursa
• Grâu românesc importat de francezi. Franța, cel mai mare exportator de grâu din Uniunea Europeană, a importat o cantitate mare de grâu românesc. Nava Star Harmoni, cu o încărcătură estimată de 45.000 tone de grâu, a plecat din Portul Constanța cu destinația Dunkerque și este așteptată să ajungă la destinație spre finele lunii. Sursa

6. Dosarul energetic:

• Comisia Europeană respinge proiectul propus de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru racordarea a sute de localități la rețelele de gaze naturale. Este al doilea mare eșec al autorităților române, după cel de refacere a sistemului de irigații. PNRR este instrumentul prin care țara noastră poate atrage 30 de miliarde de euro pentru proiecte de dezvoltare însă planul propus Bruxelles-ului necesită revizuiri (pentru a patra oară). Sursa

7. Dosarul infrastructurii

• Marian Mina, vicepreședintele Comisiei pentru transporturi şi infrastructură, este de părere că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) constă, de fapt, în „şansa” de îndatorare şi de creştere a cotei de contribuţie a României la bugetul Uniunii Europene. Deputatul a semnalat că România riscă să nu primească bani europeni prin PNRR pentru construcția de autostrăzi. Sursa
• În 2020 s-au dat în folosinţă 54 km de autostradă, iar rețeaua de autostrăzi a României a ajuns la 920 km. În 2019, s-au dat în folosinţă 43 km de autostradă în România, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Spre comparaţie, Ungaria, cu o suprafaţă de 2,5 ori mai mică decât a României, are în folosinţă 1.700 km de autostrăzi, aproape dublu faţă de România. Sursa
• Senatul a adoptat tacit, în şedinţa plenului de luni, propunerea legislativă pentru aprobarea obiectivului de investiţii Autostrada A7, cale rutieră care ar trebui finalizată în trei ani de la data intrării în vigoare a actului normativ şi care va lega Vama Siret de Bucureşti. Sursa
• Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a vorbit luni cu comisarii europeni Adina Vălean şi Margrethe Vestager despre autostrăzile pe care România vrea să le construiască prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNNR). Proiectele de infrastructură rutieră la care se va cere finanțare europeană prin PNNR sunt: Autostrada A7: Ploieşti – Paşcani, Autostrada A8: Tg. Mureş – Miercurea Nirajului şi Leghin – Paşcani, Autostrada A3: Nădăşelu – Poarta Sălajului şi Autostrada A1: Marginea – Holdea. Sursa

8. Avocatul Poporului a atacat la Curtea Constituțională a României Legea bugetului, pentru că nu are prevăzuți bani pentru Academia Oamenilor de Ştiinţă din România. Sursa
9. Contrastele salariilor oferite în țară: cercetător științific, ofertat cu salariu de bază de cel mult 2.300 de lei net; menajeră internă, plătită cu 3.000 de lei net. Sursa
10. Un parlament AUR acuză în Parlament că amenințarea Maiei Morgenstern a fost o înscenare împotriva partidului. La o lună de la incident, suspectul anchetat a fost eliberat iar informații despre anchetă nu sunt publice. Sursa
11. Uzina Ford de la Craiova, afectată şi ea de criza microcipurilor, opreşte temporar producția auto şi trimite în șomaj tehnic muncitorii dintr-un schimb de lucru, pe o perioadă de aproape o lună. Sursa
12. 1 din 5 românce practică videochat-ul adică aproximativ 450.000 de femei conform unor surse interne citate de AlephNews. Sursa
13. Medicii de familie sunt descurajați să ofere asistență medicală pensionarilor. În proiectul Contractului Cadru, propus de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, medicii de familie sunt descurajați să mai acorde asistență medicală pensionarilor prin scăderea drastică și cinică a punctajului acordat pentru tratarea persoanelor de peste 60 de ani. Sursa
14. România expulzează un diplomat rus. Ministerul Afacerilor Externe a anunţat luni, într-un comunicat de presă, că autoritățile române au decis declararea persona non grata pe teritoriul României a lui Alexey Grishaev, adjunct al atașatului militar în cadrul Ambasadei Federației Ruse la Bucureşti. Sursa
15. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, consideră că decizia luată la Bruxelles de a interzice folosirea cuvintelor „mamă” și „tată” în documentele interne de la Parlamentul European este una de tip dictatorial. Sursa

ROMÂNI MINORITARI ÎN ROMÂNIA

1. Asociația „Calea Neamului” va face mai frumoasă sărbătoarea Paștelui pentru fiecare dintre cei 20 de elevi din județul Covasna, beneficiari ai „Burselor Români pentru Români”, cărora le va dărui cadouri, în cursul acestei săptămâni. Sursa
2. Noua generație de tineri din Asociația ,,Urmașii lui Lucaciu”, din satul Lucăceni (ce aparține de comuna Berveni, care este locuită în proporție de 62% de etnici maghiari), au marcat sărbătoarea Floriilor potrivit obiceiului. La biserica din sat, copiii în frumoase costume populare au recitat și au cântat pricesne specifice acestei sărbători. Satul Lucăceni a luat ființă în 1924 datorită lui Epaminonda Lucaciu, fiul marelui memorandist și patriot, pr.dr. Vasile Lucaciu. Localnicii au fost expulzați în 1940 de ocupanții hortyști dar au revenit la casele lor după eliberarea Transilvaniei de Nord. Sursa
3. Ieri s-au împlinit 127 de ani de la procesul politic, intentat de către guvernul maghiar memorandiştilor. Memorandumul din 1892 a fost o petiție semnată de mai mulți lideri ai comunității românești din Transilvania (Ion Rațiu, George Pop de Basesti, Vasile Lucaciu, Septimiu Albini, Eugen Brote, etc.) adresată împăratului austriac Franz Josef care viza drepturile românilor ce alcătuiau un sfert din populația teritoriului administrat de guvernul de la Budapesta. Franz Josef nu a vrut să primească delegația (formată din 600 de români) și a trimis memorandumul în plicul nedeschis autorităților maghiare, care la rândul lor l-au trimis prefectului din Turda ca să-i fie returnat lui Ion Rațiu, la fel, fără să fi fost deschis. Notă: dacă nimeni n-a deschis plicul și deci n-a luat la cunoștință oficial despre conținutul acestuia, cum au ajuns autorii memorandumului să fie judecați pentru acesta? Ca urmare a revoltei populației față de „farsa judiciară de la Cluj”, Franz Joseph i-a grațiat pe memorandiști, în 1895. Sursa
4. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Călimani-Giurgeu a organizat pe 24 aprilie prima ediţie a Târgului cu vânzare de produse locale din zona de nord a judeţului Harghita unde se află cele mai mari concentrații de români din județ. Reamintim că județul Harghita este locuit în proporție de 83% de etnici maghiari. Sursa

MINORITĂȚI ETNICE

1. Modernizarea școlilor din Târgu Mureș susținută de UDMR: Frunda Csenge, Tamasi Zsolt și Bereczki Sandor, consilieri locali UDMR în Consiliul Local Târgu Mureș, au anunțat joi, 22 aprilie, cu prilejul unei conferințe de presă, că „Laleaua” își propune să facă învățământul târgumureșean cu adevărat gratuit pentru elevi și părinți. Reamintim că municipiul este locuit în proporție de 43% de etnici maghiari (potrivit recensământului din 2011).Sursa
2. Proiect UDMR Târgu Mureș (burse pentru liceenii de elită): Consiliul Local a aprobat acordarea tuturor tipurilor de burse (de performanță, de merit, de studiu, sociale), deși până acum erau acordate doar burse de merit. Mai mult decât atât, potrivit autorităților locale, sumele alocate/elev sunt mai mari decât cele de la Cluj Napoca, Brașov, Bistrița sau Arad, de exemplu. Sursa
3. Vot pentru asigurarea educației copiilor din Valea Rece (care aparține de comuna Lunca de Jos, locuită în proporție de 98% de etnici maghiari): printr-un comunicat de presă remis joi, 22 aprilie, de către reprezentanții Primăriei municipiului Târgu Mureș, se aduce la cunoștință faptul că în ședința Consiliului Local din aceeași zi s-a luat decizia ca imobilul în care învață în jur de 155 de copii din Valea Rece din Târgu Mureș să fie achiziționat de către Primărie. Sursa
4. Din seria „Acum se ştie: evenimentele din martie 1990 din Târgu Mureş au fost premeditate şi provocate de Ungaria (2)”: câteva idei sinteză din cartea „Târgu Mureş 1990: Zori însângerate” (în care autorii Tudor Păcurariu şi Florian Bichir valorifică informaţiile conţinute de cele două volume ale Dosarului 091950 al CNSAS – contribuţia Biroului „B” (contraspionaj)): în majoritatea instituţiilor şi întreprinderilor se cerea eliminarea românilor şi interzicerea limbii române şi se făceau liste de epurare etnică. Mai toți iniţiatorii afirmând că toate sunt posibile pentru că „Ungaria e cu noi”. Sursa

COMUNITĂȚI ISTORICE

1. Întâlnire între autoritățile române și ucrainene. Ministrul de Externe al României, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul său ucrainean problemele românilor din Ucraina în marja reuniunii trilaterale Româno-Polonă-Turcă. Ministrul român a reiterat necesitatea reluării, cât mai curând posibil, a activităţii Comisiei mixte interguvernamentale privind protecția persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, aspect confirmat de omologul ucrainean. Aurescu a reiterat inexistența unei aşa-zise „limbi moldoveneşti”, iar ministrul Dmytro Kuleba a confirmat identitatea între limba română şi aşa-zisa „limbă moldovenească”. Ministrul ucrainean a acceptat, totodată, propunerea ministrului Aurescu, avansată anul trecut, de începere a negocierilor privind convenirea unui Acord cuprinzător privind drepturile persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina şi minorităţii ucrainene din România. Sursa
2. Departamentul pentru Românii de Pretutindeni așteaptă de la copiii români din diaspora și din comunitățile istorice, desene, fotografii, scurte clipuri video cu modul în care ei au participat la pregătirea Paștilor după tradițiile românești. Sursa
3. George Simion (AUR): Autoritățile de la București nu au găsit încă mijloacele prin care să utilizeze capacitățile comunităților de români din afara granițelor. Diplomația noastră nici măcar nu îndrăznește să solicite tratament egal pentru minoritățile românești din statele vecine. Sursa

DIASPORA

1. Consulatul General al României la Bari (Italia) a organizat între 24-25 aprilie o sesiune de consultări cu românii din Italia. Prima acțiune de acest fel a avut loc în Reggio Calabria la sfârșitul săptămânii trecute.. Sursa
2. Românii din diaspora, care vin acasă de Paște, vor să se vaccineze în țară. Cer ca vaccinul să fie administrat și în aeroporturi. Sursa
3. Din seria „români cu care ne mândrim”: Sorin Ursuț este cetățean de onoare al localității Cornate d’Adda (Lombardia, Italia). O zi de neuitat pentru pescarul-erou în vârstă de 48 de ani, care, în iunie 2020, a salvat de la înec o fetiță de 9 ani. În anul 2010 salvase un alt copil, în condiții identice. Sursa
4. Români din Austria și Germania s-au vaccinat la Timișoara cu ocazia proiectului „Pune umărul pentru Timișoara!” în care timp de trei zile orice persoană peste 16 ani s-a putut vaccina fără programare. Sursa

INTERNAȚIONAL

1. Joe Biden și-a dat acordul ca ambasadele SUA din lume să afișeze și steagul LGBT lângă cel al Americii. Sursa
2. Negocierile pe tema relansării Acordului nuclear iranian vor fi reluate la Viena, în efortul de readucere a SUA în tratat. Sursa
3. O activistă britanică de extrema stângă afirmă că „brânza este rasistă” și că „produsele lactate ar trebui interzise în școli”. Sursa
4. După ce guvernul italian a expulzat doi diplomați ruși pe motive de spionaj militar, președintele Rusiei a expulzat, la rândul său, un diplomat italian. Sursa
5. Reacția Rusiei, după ce președintele american Joe Biden a recunoscut genocidul armean [1]: Turcia consideră „pur şi simplu scandaloasă” declarația preşedintelui american Joe Biden şi anunță că va răspunde în diferite feluri în lunile următoare, a declarat Ibrahim Kalin, purtător de cuvânt şi consilier al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan [2]. Sursa 1 2
6. Ministerul rus de Externe acuză Uniunea Europeană (UE) și Statele Unite ale Americii (SUA) de amestec în treburile interne ale Republicii Moldova, menționând că acest lucru „contribuie la o polarizare și mai mare a societății moldovenești”. Sursa
7. Despre modul în care este gestionată pandemia la nivel mondial

• Curtea Constituţională din Germania a primit, până în prezent, 65 de contestații referitoare la legea privind uniformizarea şi înăsprirea restricțiilor antiepidemice, adoptată de Parlament la iniţiativa Guvernului Angela Merkel. Sursa
• Israelul examinează mai multe cazuri de miocardită apărute la persoanele cărora li s-a administrat vaccinul anti-COVID de la Pfizer. Sursa