vineri, martie 29, 2024
ACTUALITATERevista presei pentru o agendă națională: 21 iulie

Revista presei pentru o agendă națională: 21 iulie

NAȚIONAL

  1. Comitetul de coordonare a vaccinării din România (CNCAV) a explicat luni că miocardita şi pericardita au fost identificate recent drept efecte secundare „foarte rare” în urma vaccinării cu vaccinuri bazate pe tehnologia ARN mesager (Pfizer și Moderna), însă acestea apar „doar uneori”, după a doua doză, în special la bărbaţii tineri. Sursa
  2. Datoria publică a depășit, probabil, pragul de 50% din PIB în iulie, în contextul în care Guvernul a împrumutat la începutul lunii 3,5 miliarde de euro (17,2 miliarde lei) de pe piața externă. Ieșirea pe piața externă a fost motivată și de nevoia de a-și acoperi necesarul de finanțare în contextul unor luni în care a împrumutat mai greu de pe piața internă. Ministerul Finanțelor a anunțat că datoria publică la finalul lunii mai s-a situat la 49,7% din PIB, în scădere ușoară de la 49,9% din PIB în aprilie. Sursa
  3. Premierul Florin Cîţu a declarat într-un interviu pentru Colegiul Grinnell (al cărui absolvent a fost în ’96) că este membru PNL, „formațiune politică care pledează pentru libertățile individuale, precum drepturile homosexualilor și lesbienelor”. Sursa
  4. În timp ce 16 Planul Naţional de Redresare și Reziliență (PNRR) a 16 state europene a fost deja aprobat, PNRR-ul României este încă în faza de “analiză”. Sursa
  5. Neptun Olimp, administrator al unor puncte de cazare şi alimentaţie de pe litoralul românesc, a convocat Adunarea Generală a Acţionarilor în data de 26 august 2021 pentru a deschide, la cererea Ministerului Economiei, acţionarul principal, procedura de insolvență (aceasta deși SIF Transilvania, al doilea cel mai mare acţionar, vrea dizolvarea şi lichidarea companiei de 27,9 mil. lei). Sursa
  6. România ar putea produce anul acesta aproximativ 9,5 milioane de tone de grâu, cu peste 58% mai mult decât în 2019, conform ultimelor estimări ale Departamentului pentru Agricultură al SUA. În perioada 2017-2019 însă, producția totală a depășit 10 milioane de tone. Sursa
  7. Angajații Petromidia fac primele evaluări pentru repornire (după explozia în urma căreia 2 oameni au murit), dar nimeni nu știe când va produce din nou carburanți cea mai mare rafinărie a țării. Surse din industrie vorbesc chiar de șase luni de acum încolo, în timp ce lipsa celui mai mare furnizor producător de carburanți începe să se vadă deja în piață. Sursa
  8. Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) cere proteste fără limită de participare, începând cu 1 august. Sursa
  9. Piața laptelui din România este monopolizată în proporție de 60% de câțiva mari producători. În aceste condiții, brandul „Artesana” (românesc 100%) se extinde. Prin construcția unei noi fabrici, firma își va tripla capacitatea de producție de la 15 mii la 45 de mii litri/zi. Sursa

ROMÂNI MINORITARI ÎN ROMÂNIA

  1. Alianța pentru Unirea Românilor cere ca steagul municipiului Sfântu Gheorghe să-i reprezinte și pe românii care trăiesc în localitate (aproximativ 20-25%): alianța cere Guvernului să abroge Hotărârea nr. 711 din 29 iunie 2021 privind aprobarea modelului steagului municipiului Sfântu Gheorghe, județul Covasna. În forma actuală, proiectul de steag al municipiului are un exclusiv caracter etnic maghiar, impus prin puterea majorităţii locale controlată de UDMR, cu excluderea simbolurilor românității. Sursa
  2. Teatrul „Andrei Mureşanu” din Sfântu Gheorghe a dat startul înscrierilor la cea de-a VI-a ediţie a Festivalului-concurs DbutanT, consacrată în acest an regizorilor şi dramaturgilor debutanți. Sursa

MINORITĂȚI ETNICE

  1. În timp ce etnicii români din Ungaria nu sunt reprezentați de niciun partid politic în Parlament iar rolul lor este pur consultativ, etnicii maghiari se bucură în România de cu totul altă poziție. Iată un exemplu: Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a venit cu o nouă propunere pentru desfiinţarea Secţiei speciale, însă aceasta a fost respinsă în cadrul ședinței de marți de către UDMR. Csoma Botond, liderul deputaţilor UDMR, a precizat că varianta propusă de Stelian Ion nu prezintă garanţii reale pentru independenţa judecătorilor. Sursa
  2. Secretarul de stat pentru învăţământul minorităţilor din Ministerul Educaţiei, Kallós Zoltán, a declarat vineri, la Miercurea Ciuc, că s-au făcut demersuri pentru derularea unui proiect care să susţină învăţarea cât mai eficientă a limbii române de către copiii maghiari, punctând faptul că în societate există o dorinţă a maghiarilor de a învăţa limba română. Sursa
  3. Beke István și Szőcs Zoltán, condamnați în 2018 la închisoare cu executare pentru acte de terorism și instigare la terorism, au fost eliberați condiționat luni, în urma unei sentințe definitive a Tribunalului Brașov. La distanță de o zi după sosirea acasă, cei doi au participat la o conferință de presă în care au vorbit despre condițiile de detenție, despre planurile de viitor și despre intenția de a-și căuta dreptatea la forurile europene de la Strasbourg. Sursa

COMUNITĂȚI ISTORICE

  1. Pe 12 iulie, Kremlinul a publicat pe site-ul oficial al președinției un articol de opinie al președintelui Vladimir Putin, intitulat „Despre unitatea istorică a rușilor și ucrainenilor”, care fusese anunțat pe 30 iunie 2021, în timpul celei de-a 18-a conferință anuală cu cetățenii. În acest articol Vladimir Putin face trimitere și la Basarabia și Bucovina de Nord, despre care spune că „au fost ocupate„ de către România în 1918, la finalul Primului Război Mondial. Sursa
  2. În data de 21 iulie a.c. europarlamentarul Eugen Tomac a transmis prin Misiunea Permanentă a Federației Ruse la Uniunea Europeană o adresă către Vladimir Putin, președintele Rusiei, în care a afirmat că: “Rusia, ca succesoare a URSS, are obligația morală… să-și ceară scuze pentru toate crimele produse împotriva poporului român”. Sursa
  3. Peste 500 de elevi de la Liceului Teoretic “Alexei Mateevici” din Șoldănești, Republica Moldova vor învăța în condiții mai bune datorită unui sprijin financiar de peste 2 milioane de euro oferit de Uniunea Europeană. Sursa
  4. Biblioteca Centrală din Chișinău, în colaborare cu Asociația Culturală “Direcția 9” din România, organizează pe 23 iulie un recital poetic într-un format inedit. Evenimentul are scopul de a promova poezia în rândul tinerilor și publicului de toate vârstele și a face cunoscută activitatea literară a autorilor contemporani. Sursa

DIASPORA

  1. Peste 300 de persoane sunt acuzate că au înșelat autorități publice din România și Spania și au obținut fraudulos peste 7 milioane de euro. În vederea destructurării grupului infracțional specializat în săvârşirea de fraude informatice, înşelăciune şi spălare de bani, au fost organizate 17 percheziţii în Bucureşti şi în cinci judeţe din țară. Sursa
  2. Cinci bărbaţi au fost reţinuţi de către poliţişti din Ilfov într-un dosar care vizează infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale. Persoanele sunt suspectate că au pus la punct o rețea de falsificat acte pentru românii din diaspora. Indivizii au falsificat zeci de documente, printre care permise de conducere, cărţi de identitate, diplome de bacalaureat, certificate de agricultor, caziere judiciare, permise de şedere, paşapoarte şi alte documente care urmau să fie trimise în străinătate. Sursa
  3. O tânără de origine română a câștigat semifinalele concursului Miss Italia Lombardia. Sursa

INTERNAȚIONAL

  1. Consilierul științific al Marii Britanii, Patrick Vallance, spune că 60% dintre persoanele spitalizate cu Covid au primit deja ambele doze ale vaccinului. Sursa
  2. Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a comparat “ideologia LGBT” cu doctrina comunistă, într-un discurs de campanie, în contextual în care drepturile LGBT au devenit un subiect intens dezbătut. Duda este un aliat al Partidului naţionalist Dreptate şi Justiţie, care exclude promovarea acordării drepturilor comunităţii LGBT, considerând că această influenţă străină ar submina valorile tradiţionale ale țării pe care o conduce. Sursa
  3. Republica Moldova va primi din luna octombrie a acestui an gaz din Rusia pe o rută care trece prin România și care ocolește Ucraina, conform directorul Fondului de Dezvoltare Energetică din Rusia, Serghei Pikin. În felul acesta există riscul scăderii sau opririi complete a aprovizionării cu gaze naturale a Transnistriei, teritoriu controlat de forțele separatiste fidele Moscovei. Sursa
  4. Două rachete au fost lansate împotriva Israelului, marți dimineață, de către Liban. Autoritățile militare ale statului atacat nu au rămas indiferente și au ripostat cu mai multe tiruri. Sursa
  5. Liderii din Georgia, Moldova şi Ucraina, care au ambiţia să se alăture Uniunii Europene, s-au întâlnit cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, care a calificat acest summit drept “etapă cheie”. Aceste trei foste republici sovietice, care doresc să iasă de pe orbita Moscovei, au creat în mai un format diplomatic, Trio Asociat, pentru a-şi coordona eforturile în aspiraţia lor de a adera la UE. Sursa
  6. Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, fostul prim-ministru Edouard Philippe şi alţi membri ai Administraţiei de la Paris au fost vizaţi de potenţiale operaţiuni de monitorizare a telefoanelor de către serviciile secrete din Maroc, cu ajutorul sistemului software Pegasus, produs de o firmă israeliană. Sursa
  7. China a prezentat marți un tren maglev – ce folosește forța electromagnetică pentru a se deplasa – capabil de o viteză maximă de 600 km/h. Această viteză ar face ca trenul, dezvoltat de China și fabricat în orașul de coastă Qingdao, să fie cel mai rapid vehicul terestru din lume. Sursa
  8. În Bulgaria au început lucrările de construcţii la cel mai lung tunel din Balcani, prin acesta urmând să treacă linia de cale ferată care face legătura între capitala Sofia şi oraşul-port şi staţiune de la Marea Neagră Burgas. Tunelul străpunge stânca la 30 de kilometri de Sofia, într-o regiune muntoasă, şi va avea o lungime de 6,8 kilometri. Sursa
  9. Doi bărbați înarmați, dintre care unul avea un cuțit, l-au atacat pe președintele interimar din Mali, Assimi Goita, care se afla într-o moschee din capitala Bamako. Sursa
  10. Rada Supremă de la Kiev urmează să discute şi să aprobe un proiect de lege care prevede recompense financiare pentru cetățenii care, printr-o aplicație mobilă specială, trimit la poliție videoclipuri sau fotografii cu încălcări ale regulilor de circulație. O astfel de practică funcționează deja în Uzbekistan şi este în curs de implementare şi în alte ţări precum Israel sau Coreea de Sud. Sursa

CITEȘTE MAI MULT

PARTENERI

Loading RSS Feed

Loading RSS Feed

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

38,400FaniÎmi place

CELE MAI CITITE 24 h

Articole RELAȚIONATE