Revista Presei pentru o agendă națională: 19 aprilie

NAȚIONAL

1. Realizări ale Guvernului  PNL-USRPLUS-UDMR:

• În guvernarea Florin Cîțu, în ciuda crizei sanitare și economice, în ciuda miilor de societăți comerciale închise și a sumelor uriașe de bani împrumutate, Romania „înflorește”. A trecut la rating „stabil”, acordat de Standard & Poors. Altfel spus, bancherii au încredere în măsurile lui Cîțu & Co și România se poate împrumuta mai departe. În ce măsură ratingul stabil și împrumuturile în cascadă vor adăuga ceva la bunăstarea românilor rămâne de văzut. Sursa.
• „Transparență” salarială: salariile marilor companii energetice de stat redevin un subiect secret. Transgaz, Transelectrica, Romgaz şi Electrica au obținut secretizarea veniturilor salariale cu acordul Agenţiei Naţionale de Integritate. În același regim de confidențialitate totală a câștigurilor au intrat şi Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei şi Banca Națională a României. Sursa.

2. Discuții pe marginea pandemiei de coronavirus:

• Președintele PNL, Ludovic Orban, le solicită partenerilor de guvernare de la USR-PLUS să renunțe la orgolii. „Orice ministru care va ataca premierul va păți la fel ca Voiculescu”. Sursa.
• Scandalul stârnit în coaliția de guvernământ de demiterea useristului Vasile Voiculescu de la Sănătate de premierul „liberal” Florin Cîțu pare a se lăsa cu acuzații de ambele părți și cu răzbunări din partea taberei revoltate. Cum când doi se ceartă, al treilea câștigă, am putut afla, după un an de secretomanie, componența nominală a grupului tehnico-științific „covidian” condus de Andi Manciu. Acel grup care a adoptat în mod nedemocratic toate „măsurile liberticide” și, în special, cenzurarea presei în timpul stării de urgență, inclusiv închiderea publicației „Justițiarul” condusă de regretatul Albin Marinescu. Pe lângă acesta, tot acum s-a aflat și componența Grupului Arafat, care decide măsurile restrictive aberante la care obligă populația să se supună, precum carantina pe care o trăim și pe care a adoptat-o, după cum a recunoscut chiar Arafat, fără nici o bază științifică. Sursa.
• Andrei Baciu, secretar de stat la Ministerul Sănătății, susține că restricțiile ar putea fi ridicate la 1 iunie, în contextul în care numărul infectărilor este în scădere ușoară. Anularea unor restricții se va face doar dacă trendul se menține și românii se vaccinează. Sursa.
• La Timișoara se întrevăd planuri ambițioase referitoare la libertăți dar nimic referitor la drepturile abuziv încălcate: peste 500 de voluntari medici și asistenți de la toate spitalele timișorene vor să vaccineze non-stop, timp de trei zile, în timpul lor liber: „Dorim să facem acest lucru voluntar în puținul nostru timp liber pentru că vedem din experiența altora, a Israelului, a Marii Britanii, că aceasta este calea pentru a ne recuceri libertatea, pentru a reveni la normalitate, să ne bucurăm să fim împreună, să mergem la concerte, spectacole”. Sursa.
• În contextul în care premierul României a afirmat faptul că în cadrul Ministerului Sănătății nu există o comisie de anchetă referitoare la raportarea datelor și deceselor COVID în timpul pandemiei, Liviu Iolu, de la USR-PLUS, îl contrazice cu un document făcut public, semnat de fostul secretar de stat Andreea Moldovan. Sursa.

3. Problema maghiară ieri și azi:

• Gazeta Transilvaniei, 18 Aprilie 1896: „Maghiarizarea oficială a numelor comunelor”: în numărul 77 al publicației brașovene Gazeta Transilvaniei de pe data de 18 aprilie 1896, apărea la rubrica „Scrierile zilei” un scurt articol deosebit de important care reflecta viața minorităților sub „beneficiile” coroanei maghiare. Față de utopiile descrise de Lucian Boia, Sabin Gherman și alți nostalgici ai dualismului austro-ungar sau ai ocupației habsburgice a Transilvaniei, realitatea din teren era una cu totul alta. Redăm un pasaj relevant în acest sens: „Maghiarizarea oficială a numelor comunelor. Ministrul unguresc de interne, în înțelegere cu ministrul de comerț şi cu al instrucțiunei publice, a numit o comisiune mixtă, care să elaboreze un proiect cu privire la stabilirea unor nume „unitare” și „definitive” pentru toate comunele din țările de sub coroana ungară. În special comisiunei i s-a dat însărcinarea să inventeze un mod, prin care, „să se poată scrie corect ungurește toate numele de localități maghiare şi nemaghiare, — cu alte cuvinte să le maghiarizeze pe toate”. Sursa.
• Senatorul Ionuţ Neagu cere autorităților române să prezinte un punct de vedere în privința planului „Kós Károly”. În opinia parlamentarului AUR, acest plan este o asumare a prezenței guvernului maghiar pe teritoriul țării noastre. Însăși denumirea programului este sfidătoare deoarece îl evocă pe ideologul cu sentimente anti-românești Kós Károly, promotor al „transilvănismului” și decorat de dictatorul Miklós Horthy cu cea mai înaltă distincție a regimului, Crucea Apărării Naționale. Planul vizează în primul rând o revitalizare economică a maghiarilor din România și discută de o Transilvanie dislocată din geografia României și de așa-zisul „Ținut secuiesc” ca o unitate administrativ-teritorială certă. Sursa.

4. Dosarul agriculturii românești:

• România a ocupat locul şase în Uniunea Europeană (UE) în ceea ce priveşte producţia de grâu obţinută anul trecut, cu un total de 6,41 milioane de tone, recolta din 2020 fiind mai mică cu 3,88 de milioane de tone (37,7%) faţă de 2019 din cauza secetei pedologice extreme, potrivit datelor provizorii publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Sursa.
• Importurile de grâu și porumb ale României au crescut. România a cheltuit mai mult pentru importurile de grâu și porumb în 2020 comparativ cu anul 2019, potrivit datelor transmise de Institutul Național de Statistică (INS). Astfel, România a importat în 2020 grâu şi porumb în valoare de 542 de milioane de euro, cu 212 milioane de euro mai mult decât în 2019. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, spune însă că astfel de „jocuri” au avut loc mereu pe piață iar fermierii români au produs anul trecut „mult pentru nevoile interne”. Sursa.
• Forța de muncă – o problemă tot mai acută în sectorul de creștere a animalelor. Oamenii serioși sunt dificil de găsit, așa că majoritatea fermelor se bazează pe puterea și priceperea membrilor familiei pentru a îndeplini lucrările agricole. În județul Satu Mare, fermierul Grigore Dobras „Certezanu” din Halmeu spune că salariile oferite îngrijitorilor de animale au ajuns la sume importante – 1.000 de euro pe lună. Chiar și așa, puțini sunt serioși să își ia un angajament la o fermă de creștere a ovinelor. Sursa.

5. Academia Română a anunțat vineri că a achiziţionat 17 manuscrise şi documente semnate Mircea Eliade, majoritatea aparţinând perioadei de adolescenţă şi tinereţe, începând cu anul 1922, când scriitorul avea doar 15 ani. Printre lucrările cumpărate se află studiul „Umanismul indian”, eseul „Misterele şi iniţierea orientală”, traducerea lucrării „Ispitirea diavolului” de Giovanni Papini, caiete-manuscris precum „Din carnetul unui cercetaş” şi „Amintiri din retragere”, precum şi schiţe, rezumate sau texte care au stat la baza câtorva conferinţe susţinute la Radio Bucureşti în perioada 1932 – 1938. Sursa.
6. Efectele învățământului online: o şcoală din municipiul Botoşani a avut cel mai scăzut procent la simularea Evaluării Naţionale pentru clasa a VIII-a, potrivit datelor centralizate de Inspectoratul Şcolar Judeţean Botoşani. Şcoala Gimnazială „Sfânta Maria” a avut o promovabilitate de doar 7,69%, iar media notelor la această unitate de învăţământ a fost de 3,89. Sursa.
7. Gigantul IT Facebook a fost obligat de către o instanță din Romania să dezvăluie identitatea persoanelor care administrează pagini pe care sunt postate insulte. Judecătoarea Raluca Mihăilă le-a dat câștig de cauza unor politicieni care au declarat că sunt atacați de pe o pagina Facebook cu administratori necunoscuți: „Reclamanților trebuie sa li se acorde posibilitatea de a se îndrepta contra persoanelor responsabile”. Sursa.
8. Francezii de la Airbus Helicopters plusează în cursa pentru elicopterele Armatei României și vin cu propuneri de transfer tehnologic și producție în România la IAR Brașov, Ghimbav. În acest sens, Airbus Helicopters şi IAR au semnat în urmă cu câteva săptămâni un acord de Cooperare Industrială în vederea personalizării elicopterului H145M pentru misiuni de atac pentru forţele armate române. Sursa.

ROMÂNII MINORITARI DIN ROMÂNIA

1. Hegedüs Csilla, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, (MIPE) a realizat o vizită de lucru în județul Satu Mare. Hegedüs Csilla în perioada în care a deținut funcția de președinte al Administrației Fondului Cultural Național, a respins toate proiectele majore pentru conservarea istoriei românilor din acest areal, în timp ce apropiații maghiari au primit fonduri importante. Sursa.
2. „Execuție mediatică” a unui primar român din județul Satu Mare în presa de limbă maghiară și de la tribuna Parlamentului României: Szilagyi Levente, liderul local al formațiunii UDMR, îl acuză pe primarul Zenoviu Bontea (comuna Păulești) de faptul că a pornit „un proces de românizare agresiv” și de faptul că acțiunile sale au caracter „antimaghiar”, fiindcă dorește să redenumească o școală din comună cu numele unei personalități române: Ion Barbu, matematician de renume. Potrivit afirmațiilor domnului primar, până și parlamentarul sătmărean Magyar Lorand a avut o intervenție  în acest sens de la tribuna  Camerei Deputaților. Sursa.
3. Consilierul datornic al primarului Kovacs, postează în timpul programului de lucru interviuri cu administratorul public Beko pe blogul său personal. Dacă a văzut că nu se iau măsuri pentru postările consilierului primarului Kovacs în timpul programului plătit din banii careienilor, administratorul Beko a prins curaj și a copiat purtarea finului primarului. Astfel, bugetul municipiului Carei este prezentat de administratorul public Beko pe blogul Opinie de Carei NU și pe paginile Primăriei Carei. Sursa.
4. În 16 aprilie s-au marcat 185 ani de la naşterea, poetului şi publicistului George Marchiş, protopop și vicar al Careiului. George Marchiș a fost scos din învățământ pentru gestul de bucurie și solidaritate cu Unirea Principatelor din 24 ianuarie  1859 când  a  expediat o  scrisoare ce cuprindea poezia  „Un glas peste Carpați” către ziarul Național  pentru a transmite confraților  din România proaspăt unită adevărata stare a românilor din aceste părți aflate sub dominație austro-ungară. Interceptată de autoritățile maghiare, poezia va sta la baza scoaterii sale disciplinare din rândul cadrelor didactice de la gimnaziul de la Beiuș. Sursa.
5. Ca urmare a celor semnalate de redacția Buletin de Carei în ce privește leșurile unor animale aflate la periferia municipiului Carei, specialiștii de la Inspectoratul de Poliție Județean Satu Mare au intervenit. Nu la fel de prompt s-a intervenit însă atunci când a fost semnalată amenințarea cu moartea a unei familii de români din Carei (dosarul fiind clasat). Sursa.

MINORITĂȚI ETNICE

1. Geopolitica Budapestei pe banii României, cunoscută și sub numele de geopolitica bazinului carpatic:

• Din seria monumentelor maghiare reabilitate, în timp ce acela românești sunt lăsate în paragină: castelul „Miko” din localitatea Olteni, cumpărat de autorităţile locale în anul 2014 cu scopul de a-l salva de la distrugere şi a-l introduce în circuitul turistic şi cultural, va fi reabilitat cu sprijinul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, prin Compania Naţională de Investiţii. Sursa.
• Consiliul Judeţean (CJ) Covasna are în acest an un buget de aproape 79 de milioane de euro, cel mai mare din ultimii 30 de ani, iar 55% din venituri au fost alocate investiţiilor publice. Preşedintele CJ, Tamas Sandor, a declarat joi, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute după aprobarea bugetului, că 2021 va fi „anul relansării socio-economice” iar prioritare vor fi investițiile în sănătate şi infrastructură. Sursa.
• Lucrările de reabilitare şi modernizare a Muzeului Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe vor demara în această primăvară, cu o întârziere de doi ani faţă de termenul prevăzut iniţial, a declarat joi, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor. Sursa.
• Consiliul Județean Covasna a aprobat Programul anual de finanțare nerambursabilă din fonduri publice a unităților de cult. Anul acesta, din bugetul județului Covasna pe anul 2021, a fost alocată suma de 1,5 milioane de lei, bani care vor fi distribuiți bisericilor din județ în urma rezultatelor unui concurs de proiecte. Având în vedere modul în au fost distribuite până acum fondurile de acest tip (preponderent celor maghiare), ne întrebăm care este suma de bani de care vor beneficia unitățile de cult românești. Sursa.
• Din seria politicilor demografice adoptate de eticii maghiari: autorităţile locale din Sfântu Gheorghe doresc să extindă reţeaua de creşe şi să construiască cel puțin două astfel de clădiri prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), potrivit primarului municipiului, Antal Arpad. Sursa.
• Ministrul Mediului, Tánczos Barna, a transmis că Lacul Roșu este pe lista sa de priorități și că lucrările de decolmatare vor începe chiar în acest an. Sursa.

2. Donaţii în valoare de peste 350.000 lei au fost oferite în ultimele trei luni pentru ajutorarea romilor din Miercurea Ciuc, afectaţi de incendiul care le-a distrus locuinţele, în luna ianuarie, a anunţat Asociaţia Caritas Alba Iulia. Sursa.

DIASPORA

1. Deoarece salariile plătite în agricultura germană sunt semnificativ mai mari decât în Austria, mulți muncitori agricoli polonezi, maghiari și români sunt atrași de Germania. Acolo pot obține un preț brut de 9,50 euro pe oră. Cu toate acestea, în comparație cu Austria, acești lucrători sunt semnificativ mai ieftini, deoarece angajarea de până la 102 zile este scutită de plata contribuțiilor de securitatea socială. Sursa.
2. Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) precizează că românii care s-au vaccinat cu prima doză în străinătate, pot face rapelul în ţară, fără programare. Sursa.
3. Radu Lupescu, medicul român decorat de președintele Macron, ar putea fi propunerea PLUS pentru Ministerul Sănătății. Sursa.

COMUNITĂȚI ISTORICE

1. Sărbătoarea Cireșilor Înfloriți este un vechi obicei românesc (sărbătoare câmpenească), care elogiază frumusețea florilor de cireș, celebrând primăvara. Manifestarea centrală în cadrul festivității culturale și turistice „Sărbătoarea Cireșilor Înfloriti”, ediția a VII-a, s-a desfășurat sâmbătă, 17 aprilie 2021, la Sredistea Mică (Pârneaora). Evenimentul a fost organizat de Asociația obștească „Românii Independenți din Serbia” (RIS), cu respectarea măsurilor sanitare, în colaborare cu revista de cultură și istorie a românilor din Serbia „Glasul Cerbiciei”. Sursa.
2. Statul român absentează în Transcarpatia:

• Camera Națională de Agricultură din regiunea Hajdú-Bihar împreună cu Serviciul reformat (biserica reformată) de caritate maghiar, a realizat colectarea a circa  5 tone de semințe și boabe pentru a sprijini țăranii maghiari din Transcarpatia. Sursa.
• În satul Cerna de la granița cu România, în urmă cu câteva sute de ani a fost înființată o plantație de coarne  pentru a face medicamente. Imensa plantație, de peste 12 hectare, este clar vizibilă de pretutindeni: tufișuri galbene vechi de secole ies în evidență pe fundalul pădurii încă cenușii. Sursa.

3. Asociația Promo-LEX protestează online, solicitând repetat autorităților R. Moldova, dar și celorlalți subiecți din formatul de negocieri 5+2, misiunilor diplomatice, să depună eforturi suplimentare în vederea protecției și accesului liber al apărătorilor drepturilor omului în stânga Nistrului. Sursa.
4. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, şi-a exprimat recunoștința pentru dozele de vaccin donate de România, care au ajuns sâmbătă în R. Moldova, fiind cea mai mare tranșă primită până acum. Sursa.
5. Universitatea de Stat din Moldova anunță un concurs de burse oferite de către Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române și Alteța Sa Regală Principele Radu al României. Sursa.

INTERNAȚIONAL

1. CEO-ul Pfizer Albert Bourla a declarat că oamenii vor avea nevoie de o nouă doză (a treia) anti-COVID-19 la aproximativ 12 luni după ce au fost vaccinaţi complet. Bourla crede de asemenea că este posibil ca oamenii să fie vaccinaţi anual împotriva coronavirusului, la fel ca în cazul gripei sezoniere. Sursa.
2. Doi parlamentari democrați cheie au reintrodus joi un proiect de lege potrivit căruia SUA ar trebui să renunțe prima la a folosi armele nucleare. Sursa.
3. Criza din Ucraina:

• Consulul ucrainean la Sankt Petersburg, reținut pentru că ar fi primit informații clasificate de la principala agenție de securitate, în contextul în care tensiunea dintre cele două țări crește. Sursa.
• Administrația Vladimir Putin a anunțat, duminică seară, expulzarea a 20 de diplomați cehi, după ce Guvernul de la Praga a decis expulzarea a 18 diplomați ruși acuzați de activități de spionaj. Sursa.
• În contextul acumulării de trupe la granița dintre Rusia și Ucraina, Marea Britanie va trimite nave de război în Marea Neagră. Sursa.
• Ministrul Apărării din Ucraina, Andrii Taran a precizat, în cadrul unei întâlniri cu ambasadorul Franței, că Rusia are un comportament similar cu cel adoptat în 2008, atunci când trupele ruse au invadat teritoriul georgian, cauzând ruperea de facto a provinciilor Osetia și Abhazia. Sursa.
• Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că „trebuie să definim linii roşii clare cu Rusia”, afirmând că este pregătit pentru sancțiuni în cazul unui „comportament inacceptabil” din partea Moscovei. Sursa.

4. Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a anunţat sâmbătă că a dejucat o tentativă de „lovitură de stat” şi „asasinare” împotriva sa şi a familiei sale, planificată de Statele Unite, arestând două persoane cu ajutorul Moscovei. Sursa.
5. Banca centrală a Turciei a interzis utilizarea criptomonedelor şi activelor cripto pentru achiziţia de bunuri şi servicii, invocând posibile daune „ireparabile“ şi riscuri semnificative, decizie care a pus presiune pe preţul bitcoinului. Piaţa cripto din Turcia prinsese avânt în ultimele luni, investitorii încercând să se protejeze împotriva deprecierii lirei şi inflaţiei. Sursa.
6. „Însănătoșirea” economiei chineze, a doua ca mărime din lume, a accelerat puternic în primul trimestru al acestui an, atingând o rată de 18,3%, propulsată de cererea în creștere pe plan intern şi extern şi susținerea guvernamentală continuă pentru firmele mai mici. Sursa.