Revista Presei pentru o agendă națională: 15 iunie

NAȚIONAL

1. 15 iunie 1889: astăzi se împlinesc 132 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu. Cotidianul marchează cei 132 de ani de la trecerea la cele veșnice a „omului deplin al culturii românești” prin publicarea unui serial care conține mărturii și documente necunoscute despre starea prin care a fost obligat să treacă Mihai Eminescu. În episodul 3 al serialului este prezentat modul în care a fost premeditată închiderea ilegală a românului nepereche ca urmare a unui complot mârșav, într-un spital de boli mintale. Acesta a fost luat cu forța dintr-o baie publică ca urmare a declarațiilor a doi așa-ziși prieteni ai săi și a angajaților băii care susțineau că „ar fi fost atins d’alienațiune mintală”. Odată hotărârea luată, faptul că Eminescu s-a împotrivit cu toate puterile arestării de facto a devenit probă a alienării mintale și a necesității internării sale. Faptul că un comisar al Poliției Statului a putut decide să interneze cu forța un cetățean într-un centru psihiatric privat fără a cere avizul superiorilor, al unei instanțe sau al familiei, este o dovadă a premeditării acțiunii. Conform Codului Civil din 1864 (ce va fi publicat ulterior), decizia internării sau îngrijirii la domiciliu revenea unui consiliu de familie numit printr-o hotărâre a instanței, nicidecum a unui simplu comisar [1]. Medicul Tomescu nota în acest sens, după autopsie că: „Eminescu n-a fost sifilitic… Adevărata cauză a maladiei lui Eminescu a fost surmenajul facultăților sale intelectuale” [2]. Sursa 1, Sursa 2
2. Estimările guvernului (care în realitate sunt mult mai mari) arată că România a raportat, în ultimii zece ani, o pierdere economică de 778.208.547 lei (aproximativ 173 milioane de euro) din cauza exploatării ilegale intensive a pădurilor patriei. Sursa
3. Când normalul devine „de neacceptat”. Dan Barna a afirmat că legea privind educaţia sexuală nu oferă posibilitatea copiilor cei mai vulnerabil să beneficieze de astfel de ore, decât dacă părintele îşi dă acordul în acest sens, ceea ce este „de neacceptat”. Sursa
4. Contractul pentru secțiunea 3C2 a Autostrăzii A3 (Transilvania), între Chiribiș și Biharia ar putea fi reziliat din cauza unor lucrări suplimentare de 30 de milioane de euro, din cauza cărora Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere refuză plata lucrărilor. Astfel că, șantierul din Bihor s-ar putea închide chiar înainte de a începe. De menționat este faptul că, în cazul în care contractul va fi reziliat, licitația lucrările la tronson vor fi întârziate cu încă doi ani. Sursa
5. Peste 8.000 de angajați ai Complexurilor Energetice Oltenia și Hunedoara urmează să fie disponibilizați, conform unui proiect de ordonanță de urgență pus în dezbatere de Ministerul Energiei. În discuție intră 8.060 de salariați ai celor două complexuri, la care se adaugă 264 de la Compania Națională a Uraniului și 30 de la Societatea Naţională de Închideri de Mine Valea Jiului. Sursa
6. Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), din care e finanţat în mare parte sistemul asigurărilor sociale de sănătate, are deficit de aproape 4,4 miliarde de lei în primele patru luni din 2021, cu 55% mai mare decât în aceeaşi perioadă din 2020. Sursa
7. Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat luni, la finalul şedinţei coaliţiei guvernamentale, că în plenul reunit al Parlamentului urmează să fie respinse rapoartele de activitate ale Avocatului Poporului şi Consiliului Naţional al Audiovizualului. Sursa
8. Potrivit datelor Comisiei Europene, prețul mediu al grâului de panificație în portul Constanța a ajuns în săptămâna 49 (10 iunie) la 210 euro tona, față de 190,6 euro tona în perioada similară a anului trecut. În ciuda acestui fapt, raportat la săptămânile anterioare, câștigul fermierilor și al comercianților este cu 5% mai mic, decât în săptămâna 46 (ultima pentru care există date). Sursa
9. „Realizările” de ordin economic ale Guvernului „de dreapta”:

• Deficitul de cont curent al balanţei de plăţi a ajuns, în primele patru luni din an (ianuarie – aprilie), la 4,7 miliarde de euro, dublu față de aceeaşi perioadă a anului trecut (deficit de 2,2 mld. euro), fapt ce ar putea avea consecinţe semnificative asupra evoluţiei cursului de schimb. Sursa
• Banca Națională a României anunță că datoria externă a României a crescut cu 1,048 miliarde de euro, de la începutul anului 2021, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Sursa
• Guvernul se împrumută din nou. Ministerul de Finanţe a redeschis luni o emisiune de titluri scadentă în 2036 şi s-a împrumutat cu 255 milioane lei la o dobândă anuală de 4,18%. Sursa

10. Lipsa de personal din agricultură face prima „victimă”. Ferma „Caprele Irinucăi”, o afacere de familie indicată drept „una dintre mândriile județului Iași”, oprește producția și se retrage de pe piață tocmai când a intrat pe profit. Sursa
11. Numărul pensionarilor a scăzut față de trimestrul precedent al anului 2021 anunță INS. La data de 31 martie 2021, numărul mediu de pensionari se situa la 5,099 de milioane, în scădere cu 24.000 de persoane faţă de trimestrul precedent. În același timp, pensia medie lunară a crescut cu 16% în aceiași perioadă. Sursa
12. În Timișoara se vor produce baterii pentru automobilele electrice din întreaga lume. Compania Draxlmaier va investi 200 de milioane și va crea 1.000 de locuri de muncă. Sursa

ROMÂNI MINORITARI ÎN ROMÂNIA

1. Deputatul AUR Dan Tanasă atrage atenția asupra faptului că supermarketul Lidl din Gheorghieni afișează instrucțiunile de parcare, în România, exclusiv în limba maghiară. Deși municipiul este locuit în proporție de 84% de etnici maghiari, reamintim obligația tuturor cetățenilor români de a respecta limba oficială de stat, limba română. Sursa
2. La Monumentul Ostașului Român de la Carei „nu sunt de găsit” coroanele de flori pe care ar fi trebuit să fie trecute numele Instituției Prefectului, a Consiliului Județean Satu Mare sau a Primăriei Carei ca urmare a ceremoniilor desfășurate de Ziua Eroilor la data de 10 iunie 2021. Sursa
3. Cultura, pilon al identității naționale și factor de rezistență în zonele în care românii sunt minoritari din punct de vedere numeric, cel puțin din punct de vedere oficial. Astăzi, 15 iunie 2021, de la ora 13,00, la bustul românului absolut Mihai Eminescu din Carei, va avea loc un moment comemorativ la 132 de ani de la înveșnicirea sa. Asociațiunea ASTRA, Despărțământul ,,Aurel Coza,, Carei invită toți iubitorii „voievodului limbii române” la bustul acestuia din Carei pentru a-l omagia cum se cuvine. Sursa
4. În comunitatea românească din satul Marna Nouă (jud. Carei) s-a târnosit biserica satului cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica a fost târnosită de către preasfințitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu vicar al Episcopiei Ortodoxe a Maramureșului și Sătmarului. Sursa

MINORITĂȚI ETNICE

1. Vicepremierul ungar Zsolt Semjén a recunoscut că vrea să-i țină pe maghiarii din țările vecine „pe pământul lor natal”. Guvernul de la Budapesta a transmis, prin vocea viceprim-ministrului Zsolt Semjén că, „după suferințele cauzate de Trianon”, comunitățile de maghiari din afara hotarelor Ungariei au parte de sprijin instituțional, financiar, emoțional, dar și moral. Sursa
2. Szabo Zsolt, prefectul județului Harghita, a declarată că arborarea drapelului Ungaria în spațiul public al județului cu diferite ocazii este permisă atâta vreme cât nu se constată încălcarea legii. Notă: problema este că legea este încălcată din cauza faptului că drapelul național nu este arborat lângă cel ungar, așa cum prevede legislația în vigoare. Sursa
3. 40 de blocuri din Miercurea Ciuc vor fi termoizolate. Termenul de finalizare a investițiilor este 31 octombrie 2022. Sumele au fost alocate prin Programul Operațional Regional 2014-2020. Valoarea totală cumulată a acestor investiții este de peste 13 milioane euro. Sursa

 COMUNITĂȚI ISTORICE

1. Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, a bulversat opinia publică de peste Prut, după ce duminică, 13 iunie 2021, a transmis un mesaj „neclar” cu privire la comemorarea victimelor primului val al deportărilor staliniste din Basarabia. Astfel în mesajul său, șeful statului a anunțat că ar fi participat la „comemorarea primului val de deportări ce a lovit poporul nostru”, evitând să menționeze că este vorba despre poporul român. Sursa
2. „Suntem datori să facem dreptate pentru Basarabia”. Declarația a fost făcută de Ciprian Ciubuc, deputatul Alianței Pentru Unirea Românilor, în Parlamentul României, în contextul împlinirii a 80 de ani de la primul val al deportărilor staliniste din Basarabia și nordul Bucovinei. Astfel, parlamentarul de la București a amintit că în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 a început primul val de deportări a românilor din Basarabia și nordul Bucovinei, teritorii smulse României de către URSS, în urma Pactului Hitler-Stalin. „Din ceea ce sovieticii au denumit Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, într-o singură noapte, au fost ridicați din propriile locuințe 32.423 de români, încărcați în vagoane pentru vite și strămutați în Kazahstan și Siberia. Condițiile de transport au fost groaznice, iar unii dintre conaționalii noștri nu au mai ajuns la destinație. Doar în acest prim val de deportări din Taraclia au plecat 90 de vagoane, din Basarabeasca – 44, din Căușeni – 44, din Tighina – 48, din Chișinău -187 de vagoane, din Ungheni – 48, din Ocnița – 83, din Bălți – 133, din Florești – 73, din Râbnița – 40, din Bolgrad – 38, din Arțiz – 103, iar din Cernăuți au plecat 340 de vagoane cu români”, a punctat Ciprian Ciubuc. Sursa
3. Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a comemorat duminică, 13 iunie, victimele deportărilor staliniste, în contextul în care s-a împlinit 80 de ani de la primul val de deportări în Siberia. Comemorarea a avut loc în fața Trenului Durerii de la Gara din Chișinău. Ulterior, membrii și simpatizanții formațiunii politice AUR au protestat în fața Ambasadei Federației Ruse în Republica Moldova, unde au cerut retragerea trupelor ruse de ocupație din regiunea transnistreană. Sursa
4. Separatiștii de la Tiraspol se „plâng” Moscovei de autoritățile de la Chișinău și Kiev: Organizația „Uniunea apărătorilor Transnistriei” a redactat o scrisoare adresată Federației Ruse și altor participanți la reglementarea conflictului transnistrean cu rugămintea de a nu permite Chișinăului să instituie, începând cu 1 iulie 2021, controlul comun total la punctul de trecere Cuciurgan – Pervomaisk. Sursa
5. O basarabeancă care a studiat la Bucureşti codul bunelor maniere s-a întors în Republica Moldova pentru a-i învăța la rândul ei pe tinerii din capitată despre cum trebuie să se comporte în societate. Sursa

DIASPORA

1. Deputata PSD de Mureş Dumitriţa Gliga susţine că cei aproximativ 100.000 de şoferi români încep să evite cursele spre Franţa după atacurile cu arme albe îndreptate împotriva unor conaționali. Declaraţiile privind îngrijorarea din partea Ministerului Afacerilor Externe şi ale personalului Ambasadei României la Paris nu sunt suficiente pentru ca aceştia să se simtă în siguranță. Sursa
2. Comisarul european austriac, Johannes Hahn, a enunțat riscul de țară pe care-l reprezintă brain-drain-ul denumit și fuga capitalului uman. În cazul României acesta a dat drept exemplu emigrația medicilor. Sursa
3. Carabinierii din orașul italian Piacenza, din regiunea Emilia-Romagna, au încheiat, în urmă cu câteva zile, o anchetă care a dus la arestarea a cinci bărbați de cetățenie română acuzați de proxenetism și alte infracțiuni. Anchetatorii italieni au denumit operațiunea „Proxenet”, după cuvântul din limba română, având în vedere că cei cinci indivizi obligau mai multe femei originare din Europa de Est, majoritatea românce, să-și vândă corpul și să le plătească o taxă de protecție. Sursa
4. Mirela Şuta este unul dintre cei mai prosperi oameni de afaceri din Portugalia, un titlu pe care românca l-a obţinut prin muncă asiduă, începând cu spălatul de vase şi lucrul pe şantiere. Sursa

INTERNAȚIONAL

1. Parlamentul Israelului a aprobat, duminică seară, învestirea noului Guvern, care va fi condus prin rotaţie, de Naftali Bennett şi Yair Lapid, punând capăt celor 12 ani în care Benjamin Netanyahu a fost permanent prim-ministru. Mii de israelieni s-au strâns în piaţa Rabin din Tel Aviv pentru a sărbători. Sursa
2. Un judecător federal a respins acțiunea intentată de 117 angajați ai Spitalului Metodist din Houston care au contestat politica unității medicale de vaccinare obligatorie a salariaților. Sursa
3. China reacționează după ce statele din G7 au criticat acțiunile țării în Xinjiang, Hong Kong sau relația cu Taiwanul. Ambasada chineză de la Londra a susținut că se opune oricăror mențiuni cu privire la Xinjiang, Hong Kong sau Taiwan care „distorsionează faptele” și care „expun intențiile sinistre ale câtorva țări precum Statele Unite”. Sursa
4. Danemarca a anulat pentru aproape toate spaţiile publice dispoziţiile care vizau purtarea obligatorie a măştilor sanitare. Sursa
5. Guvernatorul din Texas, Greg Abbott, a promis că statul său va începe să construiască un zid de frontieră pentru a limita criza severă de la graniță provocată de președintele Joe Biden și intensificarea contrabandei. Sursa
6. Liderii Uniunii Europene au semnat luni Regulamentul care introduce certificatul digital al UE privind COVID. Sursa
7. Un incident a avut loc la un reactor al centralei nucleare Taishan, situată în sudul Chinei. Chiar dacă autoritățile chineze nu au oferit detalii, există temeri că a avut loc o scurgere radioactivă. Sursa
8. La fel ca România, Albania a semnat o înțelegere cu SUA care ar putea interzice accesul Huawei la construirea rețelelor 5G din țara respectivă. Sursa
9. Elvețienii au votat pentru menținerea utilizării pesticidelor de sinteză în agricultură. Referendumul pentru interzicerea pesticidelor a fost respins cu aproape 63% din voturi. Sursa