vineri, iunie 14, 2024
ACTUALITATERaport dur al Consiliului Europei referitor la corupţia din România: prea multe...

Raport dur al Consiliului Europei referitor la corupţia din România: prea multe ordonanţe de urgenţă, prea puţină transparenţă. Probleme şi la numirile pe posturile de conducere din Poliţie şi Jandarmerie

Guvernul adoptă prea multe ordonanţe de urgenţă, autorităţile nu sunt transparente cu informaţiile de interes public, Codul de Etică în Poliţie şi Jandarmerie trebuie actualizat cu reguli relevante de integritate şi cu îndrumări practice, iar numirile în funcţii de conducere în Poliţie, inclusiv prin împuternicire, să se bazeze strict pe merit şi să fie urmare a unor concursuri deschise, standardizate şi transparente. Acestea sunt câteva dintre concluziile pentru România a raportului GRECO (Grupul de state împotriva corupţiei) al Consiliului Europei publicat joi.

Raportul de evaluare al celei de-a cincea runde a GRECO evaluează eficienţa cadrului existent în România pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul persoanelor cu funcţii executive de conducere (preşedintele, prim-ministrul, vicepremieri, miniştri, secretari şi subsecretari de stat, consilieri prezidenţiali, consilieri de Stat şi consilierii ministrului şi de către Poliţie şi Jandarmerie.

Documentul arată că România are în vigoare Strategia Naţională Anticorupţie (SNA) pentru perioada 2021-2025, a dezvoltat un cadru instituţional de integritate şi un cadru legal, dar există o serie de aspecte care ar trebui îmbunătăţite.

Principalele concluzii din raportul GRECO:

„O problemă de serioasă îngrijorare” – Guvernul emite prea multe ordonanţe de urgenţă

  • Pentru a preveni riscuri de conflict de interese ar trebui făcute verificări de integritate ale oficialilor guvernamentali, ca parte a procesului de numire.
  • Codurile de conduită aplicabile trebuie evaluate pentru a acoperi toate aspectele relevante în materie de integritate, însoţite de îndrumări practice şi de monitorizare şi aplicare adecvată.
  • Ar trebui să se desfăşoare informări şi instruiri dedicate şi regulate, iar consilierea confidenţială să fie pusă la dispoziţia tuturor.
  • Informaţiile de interes public nu sunt publicate în mod regulat pe internet, în ciuda cerinţelor legale interne. Nu există un mecanism independent de supraveghere împotriva refuzului autorităţilor de a oferi informaţii.
  • Recurgerea frecventă la ordonanţe de urgenţă pentru ca Guvernul să legifereze este o problemă de serioasă îngrijorare care împiedică transparenţa efectivă şi consultările publice semnificative şi trebuie abordată cu prioritate.
  • Cadrul legal de integritate existent necesită o mai mare claritate, coerenţă şi predictibilitate.

Codul de Etică aplicabil Poliţiei şi Jandarmeriei să aibă reguli relevante de integritate

  • În ce priveşte instituţiile de aplicare a legii, cel mai recent plan de integritate al MAI, care a fost adoptat în decembrie 2022, îşi extinde aria de aplicare către Poliţie, iar măsurile sale au fost de asemenea implementate de către Jandarmerie.
  • Există, de asemenea, o nevoie de a actualiza Codul de Etică aplicabil Poliţiei şi Jandarmeriei care să includă reguli relevante de integritate şi de a-l completa cu îndrumări practice şi exemple care reflectă realitatea de zi cu zi.
  • Verificări de integritate nu au loc înaintea tuturor recrutărilor şi la intervale regulate în timpul carierei personalului de punere în aplicare a legii.

„Desemnarea în poziţii de conducere în Poliţie şi Jandarmerie este lăsată la discreţia superiorului direct”

  • Reprezentarea femeilor la toate nivelurile, în special în eşaloanele superioare ale Poliţiei şi Jandarmeriei, este un aspect care necesită măsuri ulterioare.
  • Desemnarea în poziţii de conducere, în special în virtutea „împuternicirii”, este lăsată predominant la discreţia superiorului direct. Sistemul de permitere a activităţilor secundare este lipsit de aranjamente eficiente de supraveghere.
  • La nivelul Jandarmeriei nu există reguli şi procedură care să reglementeze declararea şi gestionarea conflictelor de interese.

În raportul său, GRECO face României 26 de recomandări:

  • Să se introducă reguli prin care verificări de integritate să aibă loc înainte sau chiar la numirea în funcţie a membrilor Guvernului, a consilierilor prezidenţiali sau a consilierilor miniştrilor, pentru a identifica şi gestiona orice posibil conflict de interese
  • În interesul transparenţei, numele, domeniile de responsabilitate şi informaţii despre activităţile auxiliare (când acestea sunt îndeplinite) ale consilierilor miniştrilor să fie făcute publice şi uşor accesibile
  • Să fie făcută o analiză sistemică a riscurilor de corupţie şi legate de integritate care să vizeze toate persoanele cu funcţii executive de conducere, să aibă loc inclusiv identificarea măsurilor de remediere corespondente şi să fie integrată în planurile de integritate care ar fi subsecvent revizuite sau adoptate, iar planurile de integritate să fie publicate online şi revizuite, dacă este cazul
  • Să fie făcut un studiu analitic cuprinzător al cadrului legal de integritate existent şi, în funcţie de constatări, să fie revizuit cadrul actual de integritate pentru a spori claritatea, coerenţa şi caracterul complet al acestuia
  • Să fie adoptate ori revizuite şi publicate online coduri de conduită pentru persoane cu funcţii executive de conducere sau alt document adecvat pentru preşedinte, acoperind toate aspectele de integritate relevante (conflicte de interese, cadouri, contacte cu părţi terţe, activităţi auxiliare, informaţii confidenţiale, restricţii post-angajare), însoţite de prevederea unei îndrumări clare

GRECO cere mecanism independent pentru a examina plângerile împotriva refuzului autorităţilor de a transmite informaţii de interes public

  • Să se asigure o monitorizare adecvată şi o punere în aplicare a codurilor de conduită
  • Briefing-uri dedicate şi robuste şi/sau formare practică privind standarde de integritate să aibă loc sistematic pentru persoane cu funcţii executive de conducere la preluarea funcţiei şi după aceasta în mod regulat
  • Să fie creat un mecanism independent de supraveghere pentru a examina plângerile împotriva refuzului autorităţilor de a transmite informaţii de interes public şi pentru a garanta implementarea efectivă a legislaţiei privind accesul la informaţii şi, conform cerinţelor cadrului juridic naţional, informaţiile de interes public să fie publicate şi actualizate în mod regulat de către autorităţile de la nivel central pe paginile de internet relevante pentru a facilita accesul publicului la informaţii şi rolul acestuia de a le supraveghea activităţile
  • Să fie făcut cu prioritate un studiu pentru a evalua practica de legiferare prin ordonanţe de urgenţă, existenţa unor garanţii şi controale adecvate şi eficiente şi, în contextul conţinutului şi concluziilor sale care ar trebui făcute publice, cadrul de reglementare şi practica să fie revizuite în consecinţă şi să fie asigurat în mod efectiv un nivel adecvat de consultare publică cu privire la proiectele de ordonanţe de urgenţă şi doar excepţiile specifice şi limitate de la această regulă să fie posibile şi clar reglementate
  • Transparenţa proiectelor legislative ale Guvernului să fie în continuare îmbunătăţită prin luarea de măsuri pentru a se asigura un nivel efectiv şi larg al consultărilor publice în ce priveşte proiectele actelor normative ale Guvernului
  • Creşterea perioadei minime a consultărilor publice pentru a permite consultări efective şi de substanţă şi furnizarea publică a „amprentei legislative”, documentarea şi dezvăluirea contribuţiilor externe substanţiale (cuprinzând contribuţiile primite, părţile implicate şi justificarea pentru acceptarea sau respingerea lor) de la începutul procesului de elaborare legislativă
  • Să fie introduse reguli detaliate şi îndrumare cu privire la modul în care persoane cu funcţii executive de conducere se angajează în contacte cu lobbişti şi alte părţi terţe care caută să influenţeze procesul de luare a deciziilor şi activitatea
  • Să fie dezvăluite în mod regulat informaţii suficiente despre scopul acestor contacte, precum identitatea persoanei/persoanelor cu care (sau în numele căruia) întâlnirea (întâlnirile) au avut loc şi subiectul (subiectele) specific (specifice) al/ale discuţiei
  • În cazul unui conflict de interese ad hoc între interesele private şi funcţiile publice, să fie introdusă o cerinţă de dezvăluire, abţinere sau retragere în cazul persoanelor cu funcţii executive de conducere, inclusiv referitor la emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative

Declaraţiile de avere şi interese să fie verificate efectiv şi substanţial de către Agenţia Naţională de Integritate

  • Regulile privind cadourile şi toate formele de beneficii/avantaje aplicabile persoanelor cu funcţii executive de conducere să fie mai specifice şi însoţite de îndrumare potrivită, şi (ii) instituţiile guvernamentale centrale să dezvăluie lista cadourilor de protocol primite, în mod regulat şi în timp util, în conformitate cu cerinţele statutare
  • Să fie dezvoltate reguli post-angajare şi aplicate persoanelor cu funcţii executive de conducere şi să fie stabilit un mecanism efectiv de monitorizare a acestor reguli
  • Declaraţiile de avere şi interese ale persoanelor cu funcţii executive de conducere să fie verificate efectiv şi substanţial, în mod regulat, de către Agenţia Naţională de Integritate, iar agenţia să fie dotată cu resurse şi mijloace sporite
  • Luarea măsurilor necesare în curs pentru a menţine o forţă de muncă suficientă şi stabilă pentru a face faţă provocărilor actuale cu care se confruntă Direcţia Naţională Anticorupţie

Referitor la instituţiile de aplicare a legii – Poliţie şi Jandarmerie -, se recomandă ca toate donaţiile şi sponsorizările primite de Jandarmerie să fie publicate online.

  • Luarea de măsuri pentru creşterea reprezentării femeilor la toate nivelurile Poliţiei şi Jandarmeriei, ca parte a politicilor iniţiale de recrutare şi promovare
  • Toate donaţiile şi sponsorizările primite de Jandarmerie să fie publicate în mod sistematic pe o pagină web centralizată, dedicată şi accesibilă, indicând în mod clar natura şi valoarea fiecărei donaţii, identitatea donatorului şi modul în care au fost cheltuite sau utilizate bunurile donate
  • Codul de etică aplicabil Poliţiei şi Jandarmeriei să fie revizuit, cu participarea activă a părţilor interesate relevante din cadrul Poliţiei şi Jandarmeriei, pentru a acoperi în detaliu aspectele relevante privind integritatea (cum ar fi conflictele de interese, incompatibilităţile, cadourile, contactele cu terţii, activităţile externe etc.)
  • Codul de etică să fie completat cu îndrumări practice şi exemple pentru personalul Poliţiei şi Jandarmeriei

Înainte de angajare să fie făcute verificări de integritate

  • Având în vedere Codul de etică a cărui revizuire urmează să aibă loc, formarea iniţială şi continuă cu privire la aspecte relevante de integritate să fie actualizată şi furnizată tuturor ofiţerilor de aplicare a legii; şi să se instituie un mecanism de consiliere confidenţială în materie de etică şi integritate în cadrul Poliţiei şi Jandarmeriei
  • Verificările de integritate să aibă loc înainte de recrutare şi la intervale regulate pe parcursul carierei ofiţerilor de aplicare a legii, în funcţie de expunerea acestora la riscuri de corupţie şi de nivelurile de securitate necesare, precum şi la reluarea funcţiilor în structurile Poliţiei sau ale Jandarmeriei

Numirile în funcţii de conducere în Poliţie şi Jandarmerie să se bazeze strict pe merit

  • În mod prioritar, să se ia măsuri pentru a se asigura că numirile în funcţii de conducere, inclusiv prin împuternicire, se bazează strict pe merit şi urmare a unor concursuri deschise, standardizate şi transparente
  • Instituirea unui sistem instituţional de rotaţie în cadrul Poliţiei şi al Jandarmeriei, care ar putea fi aplicat, după caz, în domeniile considerate ca fiind în mod special expuse la riscuri de corupţie
  • Stabilirea unor norme şi proceduri care să reglementeze divulgarea şi gestionarea conflictelor de interese în cadrul Jandarmeriei
  • Crearea unui registru al activităţilor externe/secundare în cadrul Poliţiei şi al Jandarmeriei şi dezvoltarea unor mecanisme de supraveghere efective în acest sens
  • Efectuarea unui studiu privind activităţile desfăşurate de ofiţerii de aplicare a legii după ce părăsesc Poliţia şi Jandarmeria şi, dacă este necesar, în lumina constatărilor, adoptarea unor norme care să asigure transparenţa şi să limiteze riscurile de conflicte de interese
  • Poliţia şi Jandarmeria, precum şi Ministerul Afacerilor Interne, să realizeze o revizuire a regulilor şi procedurilor actuale privind avertizorii pentru a fi conforme cu noua lege de protecţie a avertizorilor în interes public, iar ofiţerii de aplicare a legii să fie instruiţi şi informaţi în mod regulat cu privire la canalele de raportare şi la măsurile de protecţie a avertizorilor prevăzute în noua lege privind protecţia avertizorilor în interes public.

CITEȘTE MAI MULT

PARTENERI

Loading RSS Feed

Loading RSS Feed

 

2 COMENTARII

  1. De ce sorosistii de la Consiliu Europei nu zic nimic de scandalurile de coruptie din Parlamentu European? Ptr ca o proasta ca Romania poate fi pedepsita, da Parlamentu European nu poate fi. Ei zic ca e democratie si legea e aceeasi pentru toti dar e doar rahat. Iohanu a predat tara unei bande de sclavi

  2. Europenii astia ar trebui sa-si vada lungul nasului inainte sa ne dea noua lectii despre coruptie. Bruxelles e un colos birocratic plin de coruptie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

38,500FaniÎmi place

CELE MAI CITITE 24 h

Articole RELAȚIONATE