România este una dintre țările cele mai puternic afectate, atunci când vine vorba despre tranziția demografică către o populație mai în vârstă, țara noastră confruntându-se, pe lângă o scădere drastică a natalității și cu o îmbătrânirea accentuată a populației (cu circa 7,7 ani în medie, dar mult mai accentuată în cazul femeilor), arată un raport din iulie al Diviziei pentru Populație a Națiunilor Unite, scrie Hotnews.
Raportul arată că vom fi 17,9 milioane în 2034, iar în 1956, deceniul de după război, eram 17,4 milioane, diferența fiind că media atunci era cu 17 ani mai tânără.
De la recensământul din 2011 și până la cel din 2021, România a pierdut aproximativ un milion de locuitori, a avertizat și președintele INS Tudorel Andrei, într-o dezbatere organizată la HotNews.
“România va avea însă una dintre cele mai accentuate scăderi ale populației și pe termen lung. Dacă ne uităm la fiecare 10 ani, România cam pierde 1.000.000 de locuitori”, spunea la o conferință Ionuț Dumitru, economist-șef Raiffeisen Bank și fost șef al Consiliului Fiscal.
“Suntem printre țările europene care vor înregistra cel mai puternic declin demografic”, a mai adăugat Dumitru.
„Partea mai proastă este că acest declin foarte accentuat din anii următori va avea loc în zona populației active. E un șoc foarte puternic acesta al ieșirii la pensie a decrețeilor care ies din zona asta de 15-64 de ani și vedem că în perioada respectivă sunt proiectate scăderi consistente de populație activă”, consideră economistul român.
În doar câțiva ani, cei de peste 65 de ani îi vor depăși cu mult pe cei tineri (0-19 ani)
“Îmbătrânirea baby boomers înseamnă că, în doar câțiva ani, seniorii îi vor depăși numeric pe cei tineri, acest lucru întâmplându-se pentru prima dată în istoria României.”, a spus Jonathan Vespa, un demograf la Biroul de Recensământ. În 2031, adică peste 7 ani, numărul seniorilor va fi mai mare decât al tinerilor, prăpastia dintre cele două generații adâncindu-se ulterior.
Numărul persoanelor neocupate (inactive sau în şomaj) ce revin la 1000 persoane ocupate, sau raportul de dependenţă economică, după cum îl numesc specialiștii, a crescut în anul 2023 la 1,45 %
Un raport ridicat de dependență înseamnă că economia în general, se confruntă cu o povară mai mare
Un raport ridicat de dependență înseamnă că cei de vârstă activă și economia în general, se confruntă cu o povară mai mare în sprijinirea populației inactive (fie că e vorba șomeri, pensionari sau tineri care trebuie sprijiniți.
Pe măsură ce ponderea celor care nu lucrează crește, cei care lucrează sunt supuși unor presiuni de creștere a taxării majorate pentru a face rost de banii din care să fie sprijiniți „inactivii”.
În România, un nivel mai ridicat al acestui indicator s-a înregistrat pentru persoanele de sex feminin (1,9%) şi pentru mediul rural (1,69%).
Raportul de dependenţă economică (numărul persoanelor inactive şi în şomaj ce revin la 1000 persoane ocupate) a atins valoarea cea mai ridicată în regiunea Sud-Est şi valoarea cea mai scăzută în regiunea București-Ilfov. În urmă cu 30 de ani raportul era 1:1.
Concluzia raportul este că în acest moment nu există soluţii care să elimine efectele negative ale îmbătrânirii demografice. Mai mult, declinul continuă şi nu sunt acţiuni sociale şi politice concrete care să diminueze efectele.
Analizând ultimele date ale populaţiei, în anul 2023 au fost înregistraţi 5.134.459 tineri cu vârsta până la 18 ani.
Astfel, din 1990 şi până acum, populaţia de tineri a scăzut cu 26,73%. Însă, privind din perspectiva indicatorului „născuţi vii”, căderea demografică este alarmantă. În 1990 au fost înregistraţi 314.746 născuţi vii şi până în anul 2022, numărul acestora a scăzut cu 42.15% (182.083 născuţi vii).
Pregătirea terenului pt aducerea de străini de alte rase.