Radu Jude a câștigat Ursul de Aur pentru cel mai bun film la Berlin. Nicio surpriză: Berlinala premiază cei mai radicali exponenți ai marxismului cultural postmodern

Lungmetrajul „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc”, de Radu Jude, coproducţie România- Luxemburg-Croaţia-Cehia, a fost recompensat vineri cu Ursul de Aur pentru cel mai bun film în cadrul celei de-a 71-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, desfăşurat online în perioada 1-5 martie, transmit agenţiile internaţionale de presă, citate de Agerpres.

Potrivit argumentaţiei juriului postate pe site-ul festivalului, Ursul de Aur a fost acordat „filmului care are rara şi esenţiala calitate a unei opere de artă durabile. Captează pe ecran exact conţinutul şi esenţa, mintea şi trupul, valorile şi carnea vie a momentului prezent. A acestui exact moment din existenţa umană. Realizează aceste lucruri provocând spiritul vremurilor noastre (zeitgeist), plesnindu-l, provocându-l la duel. Şi în acelaşi timp, aruncă o provocare chiar momentul pe care îl trăim acum în cinema, scuturând, printr-o singură mişcare a camerei, convenţiile sociale şi cinematografice. Este un film elaborat, dar în acelaşi timp sălbatic, inteligent şi copilăros, geometric şi vibrant, imprecis în cel mai bun sens al cuvântului. Provoacă spectatorul, stârneşte dezacord, dar nu lasă pe nimeni la o distanţă de siguranţă”.

Subintitulat “Schiţă pentru un film popular”, ”Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” a fost proiectat în premiera mondială în cadrul Berlinalei şi analizează raporturile dintre individ şi societate având ca punct de plecare urmările pe care un clip porno de amatori încărcat de o profesoară de şcoală generală pe un site specializat le provoacă în viaţa acesteia. Din distribuţia peliculei fac parte, printre alţii, actorii: Katia Pascariu, Claudia Ieremia, Olimpia Mălai, Nicodim Ungureanu, Alexandru Potocean, Andi Vasluianu.

Festivalul „Ursul de Aur” este cunoscut pentru că premiază producții care promovează ideologii stângiste. Spre exemplu, în 2018, Adina Pintilie a primit Ursul de Aur pentru filmul „Touch Me Not”/ “Nu mă atinge-mă”, care a îngrozit mai mulți jurnaliști și spectatori atunci când a fost rulat la Berlinală.

„Trăim cu adevărat într-o epocă a catastrofelor. Spre uimirea nepoliticoasă a multora, Ursul de Aur din acest an a fost acordat peliculei „Touch Me Not”, de regizoarea româncă Adina Pintilie.

Filmul este un eseu documentar cvasi-fictiv despre sexualitate, care m-a îngropat sub un val enorm de depresie. E un film atât de prost încât provoacă stinghereală. E cumplit de mediocru, infatuat și plin de clișee referitoare la orientările sexuale alternative, fetișism și exhibiționism”, a scris britanicul Peter Bradshaw în publicația The Guardian.

Realizatorul TV Dan Negru a făcut o critică vehementă filmului.

„O femeie încearcă să-și vindece frigiditatea plătind un bărbat să se masturbeze în fața ei. Și ăla stă și se masturbează. Iaca filmu’. Știu,nu înțeleg eu masturbarea ca artă. Dar toți “Urșii de Aur” fac săli goale de cinema, filme ieftine cu curve și înjurături vândute fraierilor drept artă. Pe piața liberă, sunt falimentare, n-au public. Băgați-vă „Urșii” în fund ! ”, a tunat omul de televiziune despre filmul Adinei Pintilie.

Adina Pintilie a fost în juriul Berlinalei din 2021, care l-a premiat pe Radu Jude.

Un alt membru al juriului a fost italianul Gianfranco Rosi, care a primit „Ursul de Aur” în 2016, pentru un film despre migranții care încearcă să ajungă în Europa traversând Mediterana.

Din juriu a mai făcut parte și Ildiko Enyedi, din Ungaria. Ea s-a declarat, nu de puține ori, „rușinată” de politica Guvernului Viktor Orban, despre care a spus că „distruge fundațiile democrației”. Guvernul Orban afirmă că duce o politică pro-creștină și patriotică.

Dintre cei care l-au premiat pe Radu Jude, se numără și regizoarea bosniacă Jasmila Žbanici. De origine musulmană, Zbanici a câștigat „Ursul de Aur” în 2006, pentru pelicula Grbavica (Land of my dreams), în care sunt prezentate abuzurile soldaților sârbi în timpul războiului din Bosnia. Ea a realizat un astfel de film și în 2020, „Quo vadis Aida?”, pe subiectul Srebrenica, în care victimele sunt doar musulmanii bosniaci, în fața „brutelor” sârbe. Filmul a fost finanțat de rețeaua Open Society și cu o sumă consistentă, de statul român.

În acest context, premierea lui Radu Jude nu ar trebui să surprindă, el fiind un adept declarat al extremei stângi, atacând nu de puține ori valorile creștine și naționale.

Managerul echipei FCSB, Mihai Stoica, s-a declarat nemulțumit de pelicula lui Radu Jude.

„Nu știu cum se dau premiile în urși de aur, dar cu titlul “Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” nu i-aș lăsa să intre nici la WC să ia premiul în resturi de nachos. Cu sau fără sos.
Cred că ăștia au făcut și reclama aia cu axila centrală.
Și când te gândești că în țara asta s-au făcut BD-urile și reclame cu ăla negru de respira greu…”, a scris oficialul stelist.

Daniel Gheorghe, spunea că nu avem de ce să ne mândrim cu filmele premiate la festivalurile internaționale.

„Sincer să fiu nu cred că avem de ce să ne mândrim că periodic vreun film făcut la noi în țară câștigă vreun urs pe la Berlin. Aceste premii se dau pe criterii pur ideologice și au puține legături cu arta cinematografică autentică. Și la Berlin dar și la Cannes nu contează atât producția, jocul actorilor, mesajul, caracterul universal, peren ori adânc al ideilor filmului, cât contează aspecte care țin de corectitudine politică, ideologie de gen și alte componente ale marxismului cultural postmodern. Postmodernismul relativist condamnă cultura la uniformizare și trivializare forțată!”, a spus istoricul și deputatul Daniel Gheorghe despre „Ursul de Aur”.

Radu Jude a câștigat Ursul de Argint cu filmul „Aferim”, în 2015, descris de mai mulți specialiști ca fiind „politic”. El prezintă societatea românească din secolul XIX, în care românii sunt prezentați ca niște barbari ce se pretind creștini, ce dețin sclavi.

Profesorul universitar Doru Pop, de la Facultatea de Teatru și Televiziune a Universității Babeș Bolyai, a afirmat că filmul Aferim este unul politic.

“Diferenţa dintre un film politic şi unul care, deşi atinge asemenea teme, totuşi nu e politic este cea dintre “Aferim!”, de pildă, şi “Comoara”. Un film cum e “Comoara” refuză mesajul politic. Şi asta îl face, în lectura mea, un film bun. În timp ce “Aferim!” este un film mai puţin bun tocmai pentru că e un film politic, iar eu cred că diferenţa dintre filmele bune şi cele proaste e politicul”, declara la el în cadrul unei dezbateri de la Cluj.

Criticul de film Elena Dulgheru l-a criticat vehement: „Din punct de vedere strict cinematografic, caracteristica filmului lui Radu Jude nu este autenticitatea, ci clișeismul: compozițiile de masă par copiate după pânzele lui Theodor Aman, costumele par furate de la Muzeul Satului, ca în filmele istorice românești din epoca Ceaușescu. Nici urmă de spontaneitate în replici, care nu se nasc din starea actoricească, ci par citite de pe hârtie, de către actori a căror expresivitate nu o vedem, pentru că nu există – și iar ne întoarcem, fatal, la filmele istorice de mucava ale epocii de tristă amintire. Singura diferență este că la Radu Jude e mai multă mizerie – menajeră, lexicală și de moravuri: dar nu mizeria creează cota de realism a unui film istoric. Cine crede asta, mai bine să se lase de cinema!”

În 2018 a realizat „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari” un film care prezintă o singură variantă asupra masacrului de la Odessa, din 1941.