Radu Almășan, solistul trupei Bosquito, a acordat un interviu pentru Doxologia.ro, în care a relatat parcursul său spiritual, de la convingerile ateiste din adolescență până la devenirea sa ca student la Facultatea de Teologie din București și creștin-ortodox practicant, potrivit Neuro360.
„Deși am simțit o legătură cu Dumnezeu de mic copil, de la vârsta pre-adolescenței am început să nu cred. Mi s-a părut că sunt foarte interesant să neg totul și să citesc o grămadă de literatură scrisă de mari filosofi atei, care aveau un punct de vedere destul de valid. Mai târziu mi-am dat seama că pierdeau esențialul. La vârsta aia, și din teribilism, aveam tot felul de discuții. Încercam să demontez pe toată lumea, inclusiv pe bunica mea. Ea încerca să îmi explice ceva și eu îi găseam mereu nod în papură.
În momentul în care am început să devin creator și să scriu piese, simțeam că se întâmplă ceva în afara sferei mele de control. Mi-am dat seama că multe din lucrurile pe care le scriam nu puteau să vină totalmente de la mine. Câteodată îmi veneau chestii pe care eu nici nu le gândeam, niște cuvinte care nici nu erau în vocabularul meu. Se întâmpla numai în momentul în care aveam o anumită stare. Starea aia nu era decât un acordaj. Atunci am început să-mi pun alte întrebări“, a mărturisit Radu Almășan.
Radu Almășa, student la Teologie Pastorală
Radu Almășan a devenit student la Teologie Pastorală, în cadrul Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, după ce a descoperit că adevărata credință se regăsește în Ortodoxie.
„Am trecut prin toto felul de paradigme. Nu am ajuns la Ortodoxie din prima. M-am dus pe la templele hinduse, am citit tot felul de chestii. Abia la final am ajuns aici. Mie mi se părea că Ortodoxia e depășită complet.
Când am ajuns să realizez că credința strămoșilor mei este cea valabilă pentru mine, și cred că și pentru alții, am avut o mare surpriză. A fost aproape șoc. Mi-am dat seama că eu căutam comoara peste tot și ea era îngropată sub copacul unde am avut eu visul că există o comoară. Am găsit adevărul la mine în curte.
După aceste încercări care au durat ceva ani, am început să citesc din ce în ce mai multă literatură, pe lângă acțiunile practice făcute în Ortodoxie. Deși citeam, tot nu înțelegeam eu prea multe lucruri. Așa am considerat că, dacă intruntr-un cadru organizat, aș putea să parcurg mai repede și să se întâmple mai bine lucrurile pentru mine. A fost ideea părintelui meu duhovnic. El mi-a spus să încerc și mi-am zis: Hai să văd cum e!“, a conchis solistul.
