Primul proiect de lege pentru stimularea natalității, depus în Parlament de AUR: Cei care vor face mai mulți copii vor rămâne cu mai mulți bani din salariu. Deputatul Ilie-Alin Coleșa: E doar primul pas

Partidul AUR, prin deputatul Ilie-Alin Coleșa, a depus la Parlament primul proiect de lege destinat stimulării natalității.

Conform expunerii de motive, proiectul este necesar din cauza situației demografice grave prin care trece România.

Astfel, țara noastră îmbătrânește, la propriu, rezultând o situație cu efecte grave, precum nesustenabilitatea sistemului de pensii, scăderea numărului de elevi și studenți sau lipsa forței de muncă.

Ține-ți EROII aproape! Cumpără un tricou sau o bluză cu chipul unui Mare Român și vei contribui la susținerea siteului R3media.

România, a șasea cea mai tânără populație din Europa în 1990

Inițiatorul legii, deputatul Ilie Alin Coleșa, arată în expunerea de motive că în 1990, România era a șasea țară din Europa ca pondere a populației tinere! Între timp, am ajuns pe 19.

Citești și ajuți! Cumpără cartea: Să nu trăim în minciună. Un manual pentru disidenții creștini, de Rod Dreher, vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media.

„În anul 1990, cu o pondere a populației tinere (0-14 ani) de 23,7% în totalul populației, România se afla printre cele mai tinere țări (locul 6) prin prisma acestui criteriu, fiind întrecută de Irlanda cu 27,4%, Cipru 26%, și Polonia, Slovacia și Islanda cu ponderi în jurul a 25%. Cele mai reduse ponderi ale populației tinere înregistrau Germania 16%, Italia 16,8%, Danemarca, Luxemburg, Austria și Suedia cu aproximativ 17%. Ponderea populației tinere din România din anul 1990 era net superioară mediei EU 25: 23,7% față de 19,2%. Vom ajunge în 2004 la aceeași cifră cu media EU 25: 16,4%, România clasându-se pe locul 19. Cele mai tinere țări în 2004 erau Islanda, Irlanda, Macedonia și Cipru, cu ponderea tinerilor cu vârste de 0-14 ani peste 20%, în timp ce cele mai sărace țări cu populație tânără erau: Italia, Bulgaria, Spania, Slovenia și Germania (cu ponderi sub 15%).

Alături de Slovacia, în anul 1990 România era a doua cea mai puțin îmbătrânită țară europeană, după Polonia: 10,3% proporția persoanelor de 65 de ani și peste. Cu ponderi apropiate se înscriau și Slovenia, Islanda, Lituania și Cipru. Ponderi mari înregistrau Suedia – 17,8%, Norvegia – 16,3%, Marea Britanie și Danemarca (peste 15%). Față de media EU 25, România stătea net mai bine: 10,3% față de 13,9%. În anul 2004, deși rămâne în continuare o țară cu un procent redus de vârstnici (14,4% față de 16,5% media EU 25), România se depărtează de locul pe care-l ocupase în urmă cu 15 ani între țările europene din acest punct de vedere: locul 10, cu ponderi sub 12% fiind Macedonia, Irlanda, Slovacia, Islanda și Cipru. Cu ponderi mari ale populației vârstnice apăreau în anul 2004 Italia – 19,2%, Germania – 18%, Suedia, Belgia și Bulgaria: peste 17%.

Polonia cu pondere de peste 54%. La polul opus, țări cu proporții mari ale persoanelor active erau Luxemburg, Germania, Olanda, Italia, Slovenia, Elveția (între 44-46%). 15 ani mai târziu, România era pe locul 5 ca țară cu cea mai slabă presiune asupra populației active, cu 45 persoane inactive ce revin la 100 de indivizi în vârstă de muncă, valori mai mici fiind în Slovacia, Republica Cehă (41%), Slovenia (42,1%), Polonia (43,3%). România se situa cu 4 puncte procentuale mai jos decât media EU25 de 49% și mult mai departe de țările cu valorile maxime înregistrate pentru raportul de dependență: Suedia, Franța, Norvegia: peste 53%, Belgia, Islanda, Marea Britanie, Danemarca și Italia: între 50 și 53%”, se arată în expunerea de motive.

Hrănește bine(le)!Cumpără suplimentul alimentar Propolis mielat (tinctură de propolis cu miere) și vei contribui la susținerea siteului R3media.

Conform proiectului, Codul Fiscal se va modifica astfel încât cei care au persoane în întreținere să beneficieze de deduceri personale din venituri salariale.

Practic, cei care realizează venituri din salarii, vor rămâne cu mai mulți bani în buzunar, după impozitare, în funcție de numărul de copii.

O altă prevedere importantă se referă la cei care au crescut mulți copii. Astfel, cei care au avut persoane în întreținere timp de 10 ani, beneficiază și ei de deduceri, conform acestui proiect de lege.

Contactat de R3media, deputatul Ilie Alin Coleșa a explicat că acest proiect de lege este primul pas dintr-o serie de acte normative menite să acorde facilități tinerilor care aleg să aibă mulți copii. El își dorește încurajarea muncii, iar oamenilor să le rămânâ mai mulți bani în buzunar, eliminându-se intermediarul.

„Acest proiect de lege urmărește ca oamenilor să le rămână mai mulți bani în buzunar. Deducerile personale existau și până acum, dar erau simbolice. Noi am urmărit să le facem semnificative și sunt raportate la salariul minim brut pe economie.

Este doar primul pas, am început cu cele mai simple reglementări. Ne gândim la un proiect care să ofere deduceri la asigurările sociale, dar și reducerea semnificativă a valorii impozitelor locale pentru tineri”, a spus pentru R3media, deputatul de Cluj Ilie-Alin Coleșa.

În anul 2020 s-au înregistrat cele mai puține nașteri din 1967 până acum, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică.

Profesorul Vasile Ghețău, președintele Centrului pentru Cercetări Demografice din cadrul Academiei Române, a declarat că în acest ritm în 2050, țara noastră va ajunge la o populație de maxim 15-16 milioane de oameni.