vineri, februarie 23, 2024
ACTUALITATEProf. Univ Constantin Cucoș critică „reformele” anunțate de Ministrul Educației, afirmând că...

Prof. Univ Constantin Cucoș critică „reformele” anunțate de Ministrul Educației, afirmând că vor face mai mult rău decât bine: Aceste modificări vor bulversa și mai mult procesele educaționale

Schimbările radicale anunțate de către Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, „vor bulversa și mai mult procesele educaționale”, scrie profesorul universitar Constantin Cucoș, expert în științele educației, pe siteul personal.

El arată că problema sistemului național de învățare „nu rezidă în structură sau formă, ci mai degrabă, în substanța învățării”.

Înscrie-te la newsletterul R3Media

Te rog așteaptă puțin

Mulțumim! Bine-ai venit în comunitatea noastră

Profesorul Cucoș critică și eliminarea tezelor și înlocuirea lor cu „evaluări standardizate și computerizate”, despre care afirmă că „este o gesticulație pur administrativă, neavând un temei psihopedagogic”.

Înveți și ajuți! Cumpără-i copilului tău cartea „Ghidul incorect politic despre anii ’60” de J. Leaf și vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media

Iată articolul integral:

Învățământului românesc – „spre noi orizonturi”…

Învățământul românesc stă pe „buza” unor noi schimbări, ne anunță ministrul educației: se intenționează înlocuirea semestrelor cu module de învățare, care vor alterna cu vacanțe, iar tezele ar urma să dispară, fiind substituite cu două evaluări standardizate.

Hrănește bine(le)! Cumpără suplimentul alimentar Propolis mielat (tinctură de propolis cu miere) și vei contribui la susținerea siteului R3media

Schimbările anunțate mă obligă să-mi pun mai multe întrebări: pe ce se întemeiază această propunere, dacă există experiențe sau studii care să demonstreze că organizarea pe intervale mai mici a anului școlar, numite module, conduce la o îmbunătățire a activităților didactice și a performanțelor școlare; apoi, cât de importantă este forma – respectiv structurarea cronologică, dacă ea nu este corelată sau „umplută” cu conținuturi care să genereze sau să promită o creștere a rezultatelor; mă mai întreb, cui i-a venit această idee și de către cine a fost consiliat – sau s-a hotărât iarăși, „în direct”, la televizor, de decidentul „suprem”? Nu zic, probabil trebuie revizuită durata anului școlar – înțeleg că e prea scurtă, dar de ce să o lungim fără a pune ceva cu adevărat sporitor în acel interval?

Nu cred ca principala problemă a sistemului național de instruire rezidă în structură sau formă, ci, mai degrabă, în substanța învățării, în felul cum sunt stabilite sau vehiculate conținuturile învățării. Aici trebuie umblat – la „fiziologia” curriculară și nu la „arhitectura” temporală. Iar legat de eliminarea tezelor – ca forme de evaluare sumativă – adică după un interval mai îndelungat de predare, cu ce o înlocuim, că și aceasta este importantă și are valoare formativ-predictivă pentru elevi. Elevii din anii terminali de gimnaziu și de liceu, de pildă, trebuie pregătiți să facă față și unor evaluări cumulative, care pun accent pe corelări, integrări, procesări sau aplicări ale cunoștințelor în contexte oarecum finale ale unui parcurs de predare.

Înlocuirea tezelor cu evaluări standardizate și computerizate este o gesticulație pur administrativă, neavând un temei psihopedagogic. În primul rând, pentru că cele două ipostaze docimologice au funcții diferite și se consumă, tehnic vorbind, în moduri și cu instrumente diferite, fiind asumate și implementate de actori diferiți. Teza poate avea o funcție motivațională, chiar corectivă, pe când evaluarea standardizată se centrează pe o funcție puternic selectivă, clasificatorie, decizională. Teza, ca un instrument diferențiat, este apanajul profesorului, proba standardizată este generată, asumată, aplicată unitar la nivel de sistem. În al doilea rând, obiectivele evaluării sunt diferite: teza poate propensa sau evalua creativitatea, inventivitatea, aplicativitatea, pe când probele standardizate vizează seturi de cunoștințe adesea disparate, focalizate, precise. Acestea pot fi folosite în situația unei discriminări valorice foarte exacte: când avem concursuri cu miză mare (de pildă, la academia de poliție sau la facultățile de medicină), când diagnosticăm starea sistemului, când prognosticăm evoluții viitoare ale populației școlare etc. Dacă vrem să formăm conduite mașinale, robotice, algoritmizate, atunci generalizăm probele standardizate. Dar dacă vrem să formăm persoane umane, cu minte flexibilă, deschisă, cu reactivitate, proiectivitate și creativitate, concepem și aplicăm probe evaluative pe măsură. Ne întrebăm, desigur, cum vor fi evaluate atitudinile, valorile încorporate, conduitele expresive sau implicative ale elevilor? Prin evaluări standardizate? În niciun caz. În al treilea rând, cred că aceste modificări vor bulversa și mai mult procesele educaționale, procedurile adiacente, strategiile de „manageriere” a instituțiilor școlare, pregătirea viitorilor profesori etc. Schimbarea doar a sistemului de evaluare, fără a umbla simultan și la celelalte componente ale procesului didactic, va face mai mult rău decât bine.

Dacă avem în vederea perspectiva schimbării structurii anului școlar, ce vine cu o nouă filosofie a legăturii dintre temporalitate și conținuturile proceselor derulate în acele intervale, atunci și curriculumul trebuie corelat în conformitate cu noua logică, aceasta trebuind să fie complet restructurat, recalibrat, re-alineat cu repere sau presiuni cronologice noi. Nemaivorbind de tăvălugul birocratic adiacent (noi modele de planificări, proiectări ale lecțiilor, raportări subsecvente etc.).

Modulele invocate pot fi gândite linear, ca o simplă împărțire a temelor deja existente în programă (o variantă simplistă, fără miză), dar și altfel, fiecare modul având o funcționalitate specifică: primele module, de predare sau comunicare, altele de aplicare și corelare interdisciplinare, următoarele de sistematizare sau evaluare ș. a. m. d. Iar dacă se va adopta a două variantă, atunci întreaga concepție de organizare curriculară se va schimba, impunându-se, încă o dată, refacerea programelor, înlocuirea manualelor, re-pregătirea profesorilor de a le folosi etc. Suntem pregătiți pentru așa ceva?

spot_img

CITEȘTE MAI MULT

PARTENERI

Loading RSS Feed

Loading RSS Feed

6 COMENTARII

  1. Orice schimbare, fie ca e rea sau nu, este o evoluție de la sistemul acesta de inculți. Toți, mai puțin profesorii(o parte din ei), cred ca o schimbare genul poate fi benefică. Concluzie: profesorii (acea parte) sunt bolovanul ce țin educația țării în loc. Dacă domnul Câmpeanu spune “De mâine schimb structura bacului sau scot x materii, etc.” Toți îi vor da în cap, fie ca e o reforma bună sau nu. De ce? Pentru ca v-ati obișnuit sa nu va placa nimic, și sa comentați la orice. Sau poate nu vă place partidul de care aparține. Ei bine, ne auzim peste 10-20 de ani, când ne vom da seama ca orice e mai bine decât momentul în care se află acum sistemul de ìnvățământ. Recomand profesorilor (cei care au mereu ceva râu de spus, ca de ce nu) să-și deschidă mai larg ochii, să-și scoată ochelarii de cal și să îmbrățișeze schimbările, căci schimbarea e bună. Vă salut, oameni optuzi!
    Semnat: Elena – 17 ani

    • Bună,

      probabil nu știi, dar reticența oamenilor la schimbare vine din faptul că în ultimii 27 de ani au fost atâtea schimbări, încât sistemul a ajuns așa cum este. Problema este că în loc să revină la un sistem care a funcționat în România, se fac experimente, ale căror rezultate le vom vedea „peste 10-20 de ani”. Așa cum spui tu. Tu ți-ai construi o casă din materiale care nu au mai fost folosite în locul acela unde construiești, dar te consolezi cu ideea: ei, las că văd eu peste 10-20 de ani dacă funcționează?

      Schimbările de care are nevoie invățământul românesc sunt profunde și nu includ schimbarea tablei sau eliminarea cretei.

    • Din introducere aveți o contradicție în termeni: cum adică „o schimbare, fie rea sau nu este o evoluție?” Cum evoluezi cu ceva rău?
      Dumneavoastră știți cine este autorul acestui articol ? Aveți un minim habar? Ați citi măcar argumentele prezentate de domnia sa?
      Dacă schimbarea este benefică și oamenii au o percepție greșită, este vina domnului ministru și a echipei ministeriale că nu au știut să o explice!
      Ne trezim cu decizii luate peste noapte. A schimbat structura în timpul anului școlar . Au dat dovadă de incoerență și lipsă de predictibilitate. S-a știut din 2017 că cei care au intrat acum în clasa a IX-a vin pe o programă nouă. În 4 ani nu au fost capabili să o termine la timp și au început tot fără manuale. Programele sunt încărcate, școlile nu au dotări , legea salarizării nu au respectat-o!
      Cine sunt inculții și optuzii?

    • Doamnă,

      Nici cu, nici fără ochelari nu înțeleg anume ce criticați. Ați văzut vreodată manualele folosite înainte de ’89-’90 ? Cum se compară cu cele actuale ? Dar examenele la Bacalaureat ?

      Le găsiți la manualul.info …

      Recunosc că nu știu cine este autorul acestui articol – în afară de faptul că are o specializare (pedagogia) care este (ȘI ÎN VEST) promotoarea distrugerii învățământului. (Am avut colegi care alunecaseră la medie către sfărșitul studiilor, care în ’90 au fost angajați cercetători la Institutul Pedagogic – așa ceva – din București. Nu știam pe atunci ce rol i se va da Pedagogiei!)

      Aduceți-l pe d-l CC într-o discuție cu Sergiu Moroianu, ca să aflăm toți cu cine votăm. Eu am mers la pagina d-lui (să îl informez!), n-am găsit calea să-l contactez!

      În fine, cred că d-ra Elena, deasupra, ne-a provocat cu „optuzi”, dvs. nu știu ce ați încercat (să o citați ironic ?). DEXONLINE nu recunoaște varianta „optuzi” – probabil o eroare generată de modul în care se aude „b” când nu e urmat de o vocală (mai ales).

      Ori poate d-ra Elena este un produs al școlii actuale. Greu de spus, când subiectul este evitat metodic, iar redactorul-șef al publicației comentează de parcă n-ar ști că învățământul actual este copiat din Vest, la „rugămintea” Vestului.

  2. Vedeți, d-le Șomănescu ?

    Nu publicați profesori adevărați, promovați „experți în educație”. Dacă adaug epitetul care îi caracterizează, devin nepoliticos.

    Vorbesc inutil cu dvs.

    Luați pe unul dintre experții dvs. (Neamțu, de exemplu – ori Purcăruș, ori chiar IAPop) și întrebați-i ce ar spune Ion Barbu dacă ar preda în România Redemocratizată 2.0.

    Mulțumesc.

    P.S.

    Pe A.D. întrebați-l dacă prof.univ.dr. CCucoș. pare să se priceapă la ceva. Folosiți-i mai des abilitatea de a detecta impostori.

  3. aceste masuri se incadreaza in masterplanul de distrugere pas cu pas a invatamantului romesc, plan care a inceput de 30 de ani, dar care s-a accelerat in ultimii 2 ani. Cu siguranta e si presiune mare de la organismele internationale care ne subjuga.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

38,400FaniÎmi place

CELE MAI CITITE 24 h

Articole RELAȚIONATE