Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, își bate joc de originile oltenești ale lui Brâncuși: Cred că-l putem ierta că nu e din Timișoara. Oricum, a stat mult și la Paris. E o poveste europeană de fapt

Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a vorbit disprețuitor despre originile lui Constantin Brâncuși, în contextul unei întrebări despre expoziția dedicată acestuia în oraș, în cadrul evenimentelor dedicate Capitalei Culturale Europene.

Într-un interviu acordat la DigiFM, unul dintre amfitrionii emisiunii a spus că primarul i-a „supărat pe timișoreni, apelând la un oltean”, referindu-se la Expoziția dedicată lui Brâncuși. „Nu aveați destui aici?”, a întrebat personajul.

Fritz a răspuns încercând să minimizeze originile oltenești ale marelui sculptor, afirmând că: „Suntem foarte mândri că e el aici. Acum, faptul că nu e din Timișoara, îl putem ierta. Oricum, a stat mult și la Paris”.

Fritz a mai spus că „Este o poveste europeană, de fapt”. Primarul Timișoarei a adăugat că Brâncuși arată „că nu contează locul unde te-ai născut pentru valoarea pe care o ai”.

Jurnalista timișoreană, Lia Lucia Epure, l-a taxat dur pe Fritz pentru aceste afirmații.  Ea l-a numit pe Fritz „lăudăros infatuat” care a jucat rolul „patriotului local bănățean”.

„Cum să afirmi: ”L-am adus pe Brâncuși acasă!”, cum să joci rolul bănățeanului suferind de patriotism local și să afirmi, pe un post național: ”Faptul că Brâncuși nu e din Timișoara, cred că-l putem ierta”? A spus vreodată, cândva, vreun bănățean cultivat sau om simplu că un mare artist ca Brâncuși trebuie ”iertat”? Marele nostru sculptor este valoare a patrimoniului cultural național, este dovada limpede a creativității românești, ar îndrăzni cineva să facă vreun comentariu privind locul nașterii?”, s-a întrebat ea în Ziua de Vest.

Expoziția dedicată lui Constantin Brâncuși poate fi vizitată până pe 28 ianuarie 2024, la Muzeul Național de Artă Timișoara.

Constantin Brâncuși s-a născut în Hobița, județul Gorj. Marele sculptor nu s-a dezis niciodată de originile sale, dimpotrivă.

Brâncuși mânca aproape în fiecare zi mămăligă și își servea invitații cu mâncarea tradițională românească. Ba chiar se și lăuda cu asta, în scrisorile trimise acasă.

„V’am zis că aici stau într-o casă cu 6 etaje, am mulţi amici dă tate naţiile. Io stau jos şi uşa mea dă la atelier dă chiar în bătătură şi cum până acu nu dădu neaua p’aici şi nici frig nu e aseară scosei chirostriili în curte şi pusei de’o mămăligă cu 3 pui fripţi pă jar cu usturoi, dă câte ori fac mămăligă mi-aduc aminte de nopţile pe care le petrecurăm în mai la Măgura şi mă învăţă tanti Manda să las mămăliga să se lichească de fundu ceaunului. Aşa făcui io aseară dă’i băgai pă toţi în draci, ieşiră pe la ferestre dă ziceai că’s lupi flămînzi. Le strigai să coboare da fie ce să aducă şi vreo două sticle de vin. S’apăi să fi văzut ce se bătea turcii la gura americanului ş’a italienilor de ziceai că nu mîncară de cînd îi fătară muică sa şi să’ncinse un chef pă cinste“, scria Brâncuși rudelor sale.

El scria și vorbea în graiul său oltenesc și regreta că nu poate petrecere sărbătorile de Crăciun acasă, cu ai lui, „așa cum numai la noi, pă pământ românesc se poate”.

„ Acu că se apropie sîntu Crăciun şi sărbătorile de iarnă vă urez multă sănătate lu tanti Didina lu tanti Manda şi la toţi copchii multe felicitări de sărbători şi să petreceti cum numa la noi pă pămînt Românesc se poate.

Vă mai scriu aci adresa mea 54 rue de Montparnasse Paris France
Pentru toată viaţa cu tot devotamentul C. Brâncuşi

3 Decembrie 1914”