Președintele Senatului, președintele PSD și președintele UDMR avertizează că urmează o CRIZĂ economică severă: Cîțu spune că s-ar putea întinde până în 2025-2026!

Mai mulți lideri politici din coaliția de guvernare avertizează că România va trece printr-o criză economică. Florin Cîțu, fost președinte al PNL și actual președinte al Senatului, Marcel Ciolacu, președintele PSD și președintele UDMR, Kelemen Hunor, spun că urmează o perioadă grea.

Florin Cîțu a scris, într-o postare, că sunt necesare 10 măsuri urgente pentru a salva economia de „criza severă” care se apropie. El a spus că dacă nu se vor adopta aceste măsuri, atunci criza economică se va prelungi până în 2025-2026.

„Economia României va avea o creștere economică aproape de zero anul acesta. Bugetul este construit pe o creștere economică de 4.6%. Cu o probabilitate destul de mare vom intra într-o criză economică severă. Această prăbușire a economiei nu mai poate fi evitată acum. Este prea târziu.

Înveți și ajuți! Cumpără-i copilului tău cartea „Ghidul incorect politic despre anii ’60” de J. Leaf și vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media

Acum se pot lua măsuri care să garanteze revenirea puternică a economiei din partea a doua a anului 2023. Fără aceste măsuri, criza economică poate să se întindă până în 2025/2026.

Hrănește bine(le)! Cumpără suplimentul alimentar Etamynis (alergie la praf, polen, venin) și vei contribui la susținerea siteului R3media.

1. Menținerea puterii de cumpărare a tuturor românilor prin reducerea contribuțiilor cu 5 puncte procentuale, impact bugetar mai mic cu aproximativ 6 miliarde lei decât pachetul de măsuri sociale prezentat.

2. Accelerarea reformelor: pensii, salarii în sectorul bugetar și administrație. Aceste reforme înseamnă bani din PNRR la bugetul de stat care pot să acopere reducerea veniturilor la buget din reducerea CAS.

3. Implementarea tuturor jaloanelor din PNRR, oricât de grele par. PNRR înseamnă bani la bugetul de stat pentru investiții.

4. Investiții de 7% din PIB de la buget – execuție la final de an.

5. Rambursarea TVA – până acum sumele rambursate sunt mai mici cu 2 miliarde în comparație cu anul trecut. Asta înseamnă 2 miliarde de lei pe care firmele nu le au în condițiile unei inflații galopante. Dacă nu se rambursează tot TVA, o mare parte din firme își vor înceta activitatea.

6. Menținerea deficitului bugetar în parametrii anunțați la începutul anului. Așa se câștigă încrederea investitorilor. Așteptările de creștere a prețurilor vor scădea și imediat vor scădea și dobânzile la care se împrumută România. Asigurarea investitorilor că România menține traiectoria de reducere a deficitului bugetar în perioada următoare.

7. Decontarea la timp a concediilor medicale. Restanțele statului pentru firme înseamnă creșterea riscului de faliment pentru aceste firme.

8. Încurajarea comerțului liber. Orice interdicție aplicată exporturilor o să fie imediat contracarată cu interdicții pentru exportul unor bunuri în România. Acest lucru va duce la penurie, creșteri de prețuri și falimentul unor companii.

9. Atragerea de investitori pentru reforma companiilor de stat. Fără acești investitori presiunea pe bugetul de stat o să fie prea mare și până la urmă statul o să fie forțat să declare faliment pentru industrii întregi.

10. Alocarea resurselor în economie pe baza prețurilor formate în economie, nu pe baza unor decizii luate de un grup restrâns de politicieni.

Nicio propagandă nu poate să omoare adevărul. Doar competiția, liberă și transparentă, este soluția pentru o economie puternică și avansată”, scrie fostul premier.

La rândul său, Marcel Ciolacu a afirmat că „este posibil să avem o criză economică”. Aceasta ar putea fi declanșată „numai de o țară puternic industrializată, precum Germania”.

„Este posibil să avem și o criză economică. Am avut și cu comisarul Gentiloni o discuție pe cifre. Riscul major este să vedem de unde va veni această criză. Sunt țările cele mai apropiate de zona de conflict, ele sunt cele mai afectate, ținând cont de tranzitul refugiaților.
Noi ne-am învățat de mult lecția cu Rusia și nu suntem atât de dependenți de gaze și petrol, de energie electrică chiar deloc. Exista o dependență de Ucraina în zona de materiale de construcții, de îngrășăminte. În Europa, numai o țară industrializată puternic cum e Germania poate să declanșeze o criză”, a spus el la Digi24.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, avertizează că urmează o criză economică, iar măsurile luate pentru protejarea populaţiei şi economiei trebuie să fie bine gândite.

„Trecem printr-o perioadă grea. Trebuie să spunem franc: urmează o criză economică. Nu noi am generat această criză economică”, a spus Kelemen Hunor, la Digi 24.

El a precizat că măsurile care urmează să fie luate pentru sprijinirea populaţiei şi protejarea economiei nu sunt întârziate, ci trebuie bine gândite.

„Măsurile nu sunt întârziate, pur şi simplu, sunt nişte măsuri care trebuie bine gândite, ca să nu revii peste 2-3 săptămâni şi să mai nuanţezi o ordonanţă de urgenţă. Sigur, deficitul e un lucru important, dar, când e criză economică, atunci toată lumea se gândeşte cam unde poate să meargă cu deficitul. Noi încercăm să ne încadrăm în deficitul stabilit în Legea bugetului, dar, în acelaşi timp, suntem conştienţi că urmează o perioadă grea şi degeaba am spune: staţi liniştiţi”,, a spus el, potrivit Agerpres.

„Nu, noi trebuie să adoptăm acele măsuri prin care efectele crizei pot fi suportate de fiecare stat, societate în condiții cât mai bune. Deci asta e ideea Guvernului, nu să ne grăbim şi, după aceea, să revenim şi să mai corectăm”, a explicat el, la Digi.