Președintele Academiei Române: Ideea că ne aflăm în etapa menită să facă din educația digitală unica soluție a școlii românești este greșită și periculoasă. Ea alimentează tendința unora de a susține că cetățenii urmează a fi transformați în simplă masă informă de manevră

Președintele Academiei Române, prof. Ioan-Aurel Pop, a abordat subiectul educației online în interviul acordat R3Media. Reputatul istoric a afirmat răspicat că generalizarea „școala online” ar fi un eșec, iar ideea că singura soluție pentru educație este digitalizarea este periculoasă și greșită.

„Oricum, noi nu numai că nu suntem pregătiți să facem școală exclusiv în fața computerului, a tabletei sau a telefonului mobil, dar avem convingerea că acest fel de școală generalizată este sortit eșecului, că el nu poate realiza obiectivele de bază ale educației. Prin urmare, societatea românească ar trebui să-și reunească toate forțele sale intelectuale, pentru a găsi și aplica soluția școlii față în față și a recurge la învățământul online doar temporar și parțial, până la trecerea crizei. Ideea că ne aflăm în etapa menită să facă din educația digitală unica soluție a școlii românești este greșită și periculoasă. Ea alimentează tendința unora de a susține că cetățenii urmează a fi transformați în simplă masă informă de manevră. Dincolo de aceasta, este foarte clar că un popor incult și needucat este ușor de amăgit și de manipulat”, a spus el pentru R3Media.

Declarația Președintelui Academiei vine în completarea unor afirmații mai vechi ale acestuia, în care spunea că ideea permanenței educației online „Este ca și cum am vrea să convingem lumea că mâncarea-surogat este mai sănătoasă decât hrana naturală”.

„Lăsăm, unii dintre noi, impresia că normalitatea nu este școala față în față, ci școala online. Școala online, la o privire atentă, este doar o soluție de avarie, provizorie, până la depășirea situației. Este drept că această experiență neașteptată ne-a învățat și multe lucruri bune, pe care le vom folosi în viitor. Ce poate să fie mai emoționant decât să poți invita prin Skype un cosmonaut la o lecție de astronomie sau un protagonist al evenimentelor din 1989 la o lecție de istorie? Ce poate să fie mai util decât să ai prezent la lecție un elev care, temporar, este țintuit la pat și nu poate să se afle fizic în sala de clasă? Însă școala generalizată online nu poate să fie decât temporară, iar aspectul temporar trebuie relevat mereu; nu se cuvine să creăm o psihoză din care să reiasă că această criză va însemna de-acum normalitatea. A sugera sau a spune direct că școala online sau „hibridă” va fi permanentă de-acum încolo și că această soluție este foarte bună înseamnă a semăna vânt. Este ca și cum am vrea să convingem lumea că mâncarea-surogat este mai sănătoasă decât hrana naturală. Școala online este alternativa impusă și necesară în acest moment. Am făcut școală în afara școlii din martie 2020 încoace și am constatat ușor ineficiența ei. Dovada cea mai palpabilă este faptul că materia „predată” în acele luni păcătoase nu a devenit materie de examen nicăieri, în nicio împrejurare. Guvernul a făcut bine prevăzând trei „scenarii”, dar deopotrivă guvernul și noi trebuie să tindem spre aplicarea soluției firești”, afirma prof. Pop.

Fostul rector de la Babeș-Bolyai atrăgea atenția că există un program de ștergere a identității naționale, care se realizează prin școală.

„Obiectivul special al Istoriei este dobândirea de către elevi a simțului timpului. Geografia ajută la dobândirea simțului spațiului. Carența în aceste domenii – mai ales în ceea ce privește perceperea timpului – este mondială, dar noi nu trebuie să urmăm acest trend prin care se fabrică uneori zombi. Distrugerea simbolurilor culturale, respingerea capodoperelor și personalităților, de la Cristofor Columb la Cervantes și de la Voltaire la Harriet Beecher Stowe și Margaret Mitchell, în mișcările anarhiste și neomarxiste recente, vin nu doar din simț de dreptate socială prost înțeles, ci și din ignoranță crasă, din necunoașterea valorilor morale și culturale ale diferitelor epoci și comunități istorice. Nu mai pomenesc că Istoria, ca și Limba și literatura română etc., este o materie identitară românească. Nu mai insist asupra acestui lucru, fiindcă identitatea națională se șterge azi în mod programatic și, din păcate, ștergerea aceasta se face, în mare parte, prin școală. Ce altceva s-ar putea înțelege din faptul că numele de „Istoria României” sau „Istoria românilor” este complet eliminat din programe și manuale (la clasele a VIII-a și a XII-a, unde ar fi normal să apară acest nume)?”, s-a întrebat el.