miercuri, aprilie 17, 2024
ACTUALITATEPremiul Național „Restitutio. Brâncuși”, acordat în acest an criticului de artă Pavel...

Premiul Național „Restitutio. Brâncuși”, acordat în acest an criticului de artă Pavel Șușară

Luni, 19 februarie 2024, a fost anunțat la Târgu Jiu Premiul Național „Restitutio. Brâncuși”, acordat în acest an criticului de artă Pavel Șușară.

Asociației cultural-istorice Pleniceanu și Asociației culturale Tătărescu li s-a alăturat din acest an și OFA UGIR Gorj în acordarea acestui premiu oferit anual, în cadrul Zilei Naționale Brâncuși, unei personalități din domeniul cultural care prin opera și activitatea sa contribuie la promovarea personalității universale a sculptorului gorjean. În ultimii ani, Premiul „Restitutio. Brâncuși” a fost acordat unor sculptori consacrați precum regretatul Vlad Ciobanu, Maxim Dumitraș sau Panaite Chifu, a declarat profesorul Andrei Popete Pătrașcu, președintele Asociației cultural-istorice Pleniceanu.

Nominalizarea din acest an a criticului de artă Pavel Șușară, a aparținut Marinelei Strîmbulescu, președinta OFA UGIR Gorj, fiind validată în unanimitate de către conducerile asociațiilor partenere. Pavel Șușară este critic şi istoric de artă, publicist şi scriitor, cercetător de istorie a artei, preşedintele Asociaţiei Experţilor şi Evaluatorilor de Artă din România (AEEAR), membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă. A fost consilier şi referent la Ministerul Culturii și cercetător la Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române.

Sub egida Fundației pentru artă modernă și contemporană ,,Pavel Șușară”, cunoscută ca Muzeul pentru artă modernă și contemporană „Pavel Șușară” (MAMCO) organizează evenimente culturale și artistice de anvergură națională și internațională.

Despre Brâncuși și opera sa, Pavel Șușară a susținut conferințe, a publicat studii, articole și cărți, ultima dintre acestea „Brâncuși” urmărind nașterea și evoluția operei brâncușiene într-un dublu context: pe de o parte, în mediul de formare din România, din care sculptura a lipsit cu totul până în a doua jumătate a sec. XIX și, pe de altă parte, în mediul parizian, în cea mai spectaculoasă perioadă a modernismului European. Cartea analizează trecerea lui Brâncuși de la sculptura canonică, de tip european, în care figurativul are o pondere majoră, culminând cu momentul excepțional pe care îl reprezintă Rodin, la sculptura nonfigurativă, esentializată și spiritualizată, în care se regăsesc atitudinea și filosofia specifice Răsăritului.

Criticul de artă Pavel Șușară despre Brâncuși în contextul de acum:

„Trebuie să renunțăm la festivism, la procesiunea cu colivă de ziua lui. Să-i punem în valoare opera. Să nu fugim atunci când avem posibilitatea de a îmbogăți patrimoniul Brâncuși din România. Asumarea lui Brâncuși în conștiința publică nu a ajuns la nivelul la care ar merita opera. Dar consecințele artei lui Brâncuși sunt din ce în ce mai vizibile în plan internațional. Piața de artă reacționează excepțional la prezența operei lui. A ajuns să fie unul dintre cei mai bine vânduți sculptori din întreaga istorie a sculpturii”.

„148 de ani înseamnă și o consolidare a sa în conștiința publică generală, înseamnă și un eșec de integrare a lui Brâncuși în cultura noastră. Vorbesc de o integrare profundă, nu de una declarativă prin care povestim cât de român a fost el și cât de competenți suntem noi în opera lui prin consagvinitate. Cam pe aici s-ar înscrie aniversarea lui Brâncuși, cu bune și cu rele.”

CITEȘTE MAI MULT

PARTENERI

Loading RSS Feed

Loading RSS Feed

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

38,400FaniÎmi place

CELE MAI CITITE 24 h

Articole RELAȚIONATE