Profesorul Vasile Ghețău, Director al Centrului de Cercetări Demografice “Vladimir Trebici” al Academiei Române, a realizat o analiză interesantă a demografiei României, începând cu primii ani ai României întregite și până în zilele noastre.
După cum se poate observa din datele prezentate de profesorul Ghețău pe siteul Contributors, populația României a crescut constant, din 1860 și până în 1990. Mai precis, la doi ani de la actul Unirii Principatelor și până în 1990, românii s-au înmulțit. Practic, cu cât statul român s-a dezvoltat, populația României a crescut. Ceea ce înseamnă o sentință teribilă pentru regimurile post 1990.
„Mai întâi, impresionează ascensiunea fermă și susținută până în anul 1990 și declinul masiv care a urmat. Se pot remarca scăderile din anii celor două războaie mondiale și reculul moderat din anii 1870, survenit în contextul teribilei epidemii de holeră din Transilvania, în prima jumătate a anilor, al pierderilor umane din anii Războiului de Independență, pierderi militare și prin boli (tifos). Declinul de după anul 1989 a împins populația țării cu aproape 60 de ani în urmă, la anul 1964.
Citești și ajuți! Cumpără cartea: Istoria Românilor, de Petre P. Panaitescu, vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media
Istoria populației și a celor două componente care i-au determinat în timp creșterea ori scăderea naturală din primele două perioade, 1860-1929 și 1930-1940, este istoria modernizării țării, cu suișurile și coborâșurile ei. Ceea ce s-a întâmplat după al Doilea Război Mondial până în anul 1990 este doar în parte istorie a modernizării țării, evoluțiile natalității fiind mutilate de măsuri brutale și forțate ale vechiului regim. După anul 1989 istoria populației țării este istoria depopulării in cei 33 de ani în context de trecere brutală de la un regim comunist autoritar la un regim capitalist sălbatec, criza tranziției, nivel de trai scăzut, incertitudine, guvernări ineficiente și lipsite de viziune prospectivă, tensiuni politice, natalitate în veritabilă cădere, deschidere a frontierelor europene și emigrare masivă”, a scris Profesorul Ghețău.
Academicianul a explicat și de regimul comunist de la Moscova a facilitat avorturile. Comuniștii aveau nevoie de forță de muncă.
„Sunt pregnant vizibile în anii 1957-1966 efectele unei măsuri total opuse celei din anul 1966 luată de guvernați pentru a influența natalitatea. Este vorba de adoptarea automată în anul 1957 a unei legislații permisive de întrerupere a sarcinii luată la Moscova și care a dus la o veritabilă cădere a natalității până în anul 1967 (săgeata 1). Motivarea legislației permisive luate la Moscova a fost nevoia crescută de forță de muncă feminină pentru ambițioasele programe de industrializare și urbanizare”, a menționat el.
De remarcat este că perioada de „renaționalizare”, începută în 1821 prin recăpătarea domniei de către domni români, coincide și cu perioada de redresare demografică. Epoca fanariotă, (1711-1821), a coincis, printre altele, și cu scăderea dramatică a populației în Țările Române.
Din cauza birocrației instalate de către fanarioți, aceștia au crescut impozitele și birurile pe seama poporului, pentru a-și susține armata de funcționari. Spolierea țărilor române de către fanarioți a dus la exodul populației, un fenomen întâlnit abia 169 de ani mai târziu, în 1990. Și totuși, epoca fanariotă a durat 110 ani, în timp ce dezastrului de după 1989 i-au fost necesari doar 32 de ani.
Reamintim că rezultatele Referendumului 2022 arată că populația rezidentă a României este 18,2 milioane de locuitori. Aceasta reprezintă o scădere cu 21,4% în doar 32 de ani, față de decembrie 1989.
Profesorul Vasile Ghețău.
(iarna vrajbei noastre)