Inspectoratul General al Poliției Române cumpără 100 de dispozitive mobile biometrice pentru identificarea persoanelor după fotografie și după amprenta digitală. În prezent, agentul poate identifica un cetățean după datele din buletin. Dar dacă respectivul nu are buletinul la el sau nu are buletin, atunci identificarea este dificilă, scrie Economedia.
Cu noul dispozitiv biometric, polițistul poate confrunta fotografia persoanei din baza de date a poliției locale (sau a altor poliții din UE) sau chiar o fotografie culeasă de pe rețelele sociale, cu imaginea individului din fața agentului. Mai mult, dispozitivul are capacitatea de a preleva pe loc amprente, care apoi pot fi imediat căutate în bazele de date ale Poliției.
Practic, în timpul unui protest, Poliția poate fotografia o persoană și îi poate verifica identitatea „în timp real”. Similar, s-ar putea verifica direct cine are sau nu are un anumit certificat, necesar pentru a intra într-o locație sau alta.
Citești și ajuți! Cumpără cartea: Să nu trăim în minciună. Un manual pentru disidenții creștini, de Rod Dreher, vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media.
Licitația pentru cele 100 de dispozitive a fost pusă în SICAP, are o valoare de 3,4 milioane de lei, ofertele se desfac în 17 august, iar livrarea produselor se face în 90 de zile de la semnarea contractului cu firma câștigătoare.
„…conform Regulamentului (UE) 2018/18621, ori de câte ori identitatea unei persoane nu poate fi stabilită prin niciun alt mijloc, ar trebui să se utilizeze datele dactiloscopice, amprente papilare, în încercarea de identificare. Identificarea unei persoane prin utilizarea datelor dactiloscopice ar trebui să fie permisă în toate cazurile.
Regulamentul privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen (SIS) în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală prevede la articolul 43 norme specifice privind verificarea sau efectuarea de căutări prin utilizarea a imaginilor faciale și a amprentelor papilare, astfel: “Se pot efectua căutări în datele dactiloscopice în orice situație în scopul identificării unei persoane. Cu toate acestea, se efectuează căutări în datele dactiloscopice în scopul identificării în cazul în care identitatea unei persoane nu poate fi stabilită prin niciun alt mijloc în acest scop, SIS central conține un sistem automat de identificare a amprentelor digitale (AFIȘ)”, scrie în Caietul de Sarcini.
Oficial, autoritățile afirmă că presiunile ar fi de la Bruxelles, iar astfel de măsuri ar fi necesare pentru combaterea migrației ilegale, scrie Economedia. Explicația nu stă în picioare, dacă ne gândim că Bruxelles-ul a încurajat migrația ilegală, fiind deosebit de dură cu țări precum Ungaria, care nu a lăsat migranții pe teritoriul său.
Bruxelles-ul dorește ca o confirmare biometrică a identității să aibă loc cât mai curând posibil pentru „a asigura un echilibru satisfăcător între obiectivele regulamentului și protecția drepturilor și libertăților fundamentale”, iar „Consiliul UE recomandă statelor membre să ia în considerare efectuarea de căutări biometrice scopul confirmării identității sau în scopul identificării în contextul misiunilor de securitate publică și al combaterii imigrației ilegale, în cazul în care identitatea unei persoane nu poate fi stabilit prin alte mijloace”.
Această măsură vine în contextul în care România a anunțat că urmează să schimbe cărțile de identitate, cu buletine electronice. Motivul: ușurința cu care actualele cărți de identitate se pot falsifica. De ce mai este nevoie de o (altă) identificare biometrică nu este clar.
