ACTUALITATEPledoarie pentru limba română sau despre noile legi ale educației

Pledoarie pentru limba română sau despre noile legi ale educației

Până recent, nu m-am gândit niciodată că școala ar fi putut fi altfel decât am cunoscut-o eu. Cred că este firesc să avem cu toții anumite rezerve în fața unui sistem de învățământ care oricum nu va putea atinge niciodată perfecțiunea, însă, dincolo de câteva nemulțumiri ocazionale, am fost și sunt recunoscătoare pentru tot ceea ce a presupus experiența mea de elevă, cu bune și cu rele.

Poate tocmai din acest motiv, am privit de la început cu ușoară reticență schimbările din noul proiect al legii învățământului. Sunt schimbările propuse atât de inspirate încât să fim convinși de efectul benefic pe care îl vor avea asupra elevilor și asupra societății? Probabil că răspunsul la aceste întrebări ne va costa, ca țară, noi generații de elevi deveniți experiment, într-un sistem care a pierdut orice etică a experimentului. De altfel, nici nu știu dacă mai e cazul să ne mirăm. Așa se întâmplă mereu când trecem la practică înainte să învățăm teoria…

Cea mai mare schimbare pe care o aduce noul proiect de lege vizează, fără îndoială, Evaluarea Națională (art 71, alin.3) și examenul de bacalaureat, ambele propuse pentru testare standardizată în format digital (grilă online). Recunosc că, înainte de a parcurge tot textul proiectului de lege, am simțit nevoia de a mă întoarce de câteva ori la articolul 75, alineatul 4, de a verifica dacă am înțeles eu bine despre ce este vorba. Cert este că încă nu îmi pot imagina cum ar arăta o probă care verifică (în patru ore, așa cum a afirmat în presă un secretar de stat) cunoștințele de „limba și literatura română, matematică, științe, istoria și geografia României și Europei și științe socio-umane” asimilate în decursul a patru ani de liceu. Pentru că urmez Facultatea de Litere, mă voi raporta mai ales la limba și literatura română. Și nu pot să nu mă întreb care va fi ponderea acestei discipline într-un bacalaureat atât de amplu. Cât timp vor avea, în medie, elevii pentru rezolvarea părții aferente acestei materii? Jumătate de oră (maxim!), dacă luăm în considerare câte alte materii trebuie testate în același interval de timp.

Citește și: Schimbările propuse de Ministerul Educației au rolul de a crea un tip de învățare mecanică, robotizată, iar elevii vor fi orientați spre pragmatism și cinism. ANALIZA punct cu punct a unui proiect nociv

Nu știu cât de greșit sună situația pentru cineva care nu a mai avut de mult timp tangență cu bacalaureatul, însă eu îmi amintesc foarte clar că acum un an, când am susținut acest examen, jumătate de oră era timpul de care aveam nevoie pentru a citi textul suport (aproximativ jumătate de pagină) și pentru a răspunde la 5 întrebări simple pe baza lui. Subiectul I.A, pentru cunoscători. Atât. Cum rămâne atunci cu abilitățile de analiză de text sau de redactare a unui text coerent? Un examen standardizat (grilă) face imposibil acest tip de evaluare. Iar în ceea ce privește formarea sa, ce motivație va găsi elevul pentru a-și dezvolta niște abilități pe care bacalaureatul din viitor pare a le considera inutile? Nu am fost niciodată adepta eseurilor interminabile, eventual „tocite” cu spirit de răspundere de acasă și pictate pe foaia de examen. În același timp, însă, refuz să cred că limba română poate fi verificată prin grile și întrebări scurte – singurele tipuri de cerințe care s-ar preta la structura probei A, așa cum este ea descrisă în proiectul de lege.

Proba B, în schimb, vizează „două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională”. Pe scurt, dacă limba română poate fi testată adiacent, printre alte discipline, limbile străine necesită probe separate, iar condiția promovării este ca elevul să obțină cel puțin nivelul „independent” la fiecare dintre cele două limbi. Mi-au plăcut limbile străine în liceu, iar acum, la facultate, urmez o specializare cu limbă străină. Cred cu tărie în relevanța cunoașterii limbilor de circulație internațională. Cu toate acestea, mă aflu din nou în imposibilitatea de a înțelege cum au gândit cei care au proiectat două probe separate pentru limbile străine și doar o „bucățică” de probă pentru limba română. Dacă acest proiect va fi aprobat, sunt convinsă că marile echipe de specialiști vor fi foarte ocupate peste câțiva ani să caute cu lupa cauzele analfabetismului funcțional (sau – cine știe? – nefuncțional).

Citește și: Grilajul devenirii noastre

Este, într-adevăr, esențial să cunoaștem limbi străine în contextul schimbărilor din societatea în care trăim, însă nu văd nicio justificare obiectivă a punerii lor mai presus de limba maternă. Pentru minoritățile naționale, există proba D, la limba și literatura maternă (maghiară, germană etc, deci, din nou, orice numai nu română). Limba română mai apare doar la proba E a absolvenților de profil umanist, specializarea filologie, unde este testată laolaltă cu o limbă străină. Dincolo de faptul că trecerea de la o limbă la alta necesită o trecere implicită de la un mod de a gândi la altul (ceea ce ar putea fi destul de dificil pentru un elev), nu cred că doar elevii de la filologie au nevoie de limba română.

Ca absolventă de mate-info, mă bucur că prima probă pe care am susținut-o în cadrul examenului de bacalaureat a fost cea la limba și literatura română. Mă bucur, în primul rând, că bacalaureatul pe care l-am dat a respectat o ordine firească a importanței materiilor în ceea ce privește cultura generală a fiecărui absolvent și că, acum un an, redactarea unei analize de text era considerată o abilitate relevantă pentru parcursul oricărui tânăr român. Poate nu se vorbea atât de mult despre „România educată”, însă cred că așteptările de a avea o astfel de Românie erau, pe atunci, mai realiste, din simplul motiv că, pentru a lua bacalaureatul, un elev trebuia să știe să scrie și să se exprime corect în limba română. Nu se putea baza pe răspunsuri „la nimereală” sau pe compensarea cerințelor de limba română cu cerințe de la alte materii. Elevul știa că totul începe cu limba română. Inclusiv examenul de bacalaureat.

Pledoaria mea pentru păstrarea limbii și literaturii române ca probă separată în cadrul bacalaureatului ar putea continua la nesfârșit. Închei, însă, cu un gând care se dorește a fi rezumativ: orice arhitectură măreață și viabilă se înalță pe un fundament temeinic. E nevoie de răbdare pentru a zidi. Altfel, ajungem la vechea poveste: „iluzii fără trup”, „pretenții fără fundament”… Cât de actual rămâne Maiorescu!

Articol semnat de Maria-Corina Dimitriu, Facultatea de Litere, Universitatea Al. Ioan Cuza, Iași

Dragi prieteni,

dacă doriți o presă independentă, trebuie s-o susțineți.Recenta criză a arătat câtă nevoie există pentru o presă independentă, care să nu depindă de subvențiile guvernamentale și de banii multinaționalelor.

Trebuie să știți: nimeni nu ne „editează” ideile și materialele publicate. Suntem oameni liberi. Dacă îți place și dorești să citești și în continuare materiale pe R3media, urmărește-ne pe Google News, Telegram, Facebook sau Twitter. Sau poți să te abonezi, gratuit, la Newsletter.

Înscrie-te la newsletterul R3Media

Te rog așteaptă puțin

Mulțumim! Bine-ai venit în comunitatea noastră

1 COMENTARIU

  1. Nu știu dacă voi reuși să rămân suficient de politicos, dar voi încerca. Tânăra studentă n-are nici perspectivă istorică (RSR/RPR a avut conducători un muncitor CFR-ist și un presupus cizmar – mai mult prin închisori, între 15 și 26 de ani!). Cum credeți că era școala atunci ?! Nu merita menționată ?!

    Nu știți dacă este rea-voință, incompetență etc. ? Adică Democrația a învins (zdrobitor) „comunismul” în ’89, dar tot nu acceptați să … plătiți!

    Vă spune Mircea Platon în 52 minute (ascultabil în 26, la viteză dublă) – de fapt v-o spune din primele 5-10 minute. Observați că omul numește chiar și autorii „schimbării”, dar nu asta îl deranjează pe el! Știe exact de unde vine, unde s-a mai experimentat (dvs. spuneți că nici acum nu știți ?!), dar altele îl dor pe el.

    https://www.youtube.com/watch?v=29bFI9MFPcU

    Ziaristul care îl găzduiește înțelege și el de unde bate vântul, dar altele îl interesează!

    (Dacă credeți că îl nedreptățesc pe M. Platon, numărați de câte ori rânjește amintind diverse crime – priviți cum rânjește la adresa Nigeriei și „elitelor” sale!)

    Iată un iranian care știe ce spune, fiindcă … e dus la școală în altă parte!

    https://www.youtube.com/watch?v=IiKZGoBpHMw

    Dar emană neonestitate – spune că la sosire (în clasa a 8-a) a fost clasificat drept clasa a 12-a(!), în loc să spună că „elevii de a 12-a de aici au nivelul celor de a 8-a de acasă”!

    Poate vă funcționeză … engleza, ca să știți că România nu este vreo excepție.

    Francezii sunt și ei disperați:

    https://www.youtube.com/watch?v=sDpMltOxJhk&t=5s

    https://mail.google.com/mail/u/0/#inbox/QgrcJHsBmtxTbVLGwtZZcgtXcnjMlBlKMVQ?projector=1

    https://www.youtube.com/watch?v=TVtdru8p_Bg&t=2s

    Poate vă funcționează … franceza.

    Un profesor german (om de știință, fizician binecunoscut), imens neonest, își varsă și el furia:

    https://www.youtube.com/watch?v=-q0Sm8Kldn0

    Pe el îl dor doar … cunoștințele despre procente, așa cum le dețin mulți absolvenți.

    O doamnă nemțoaică, om de știință (biolog), a trecut în învățământ:

    https://www.youtube.com/watch?v=FfM_94WRe1E&t=2s

    dar nu este … „expert în educație” (spune înregistrarea), deci … nu e bună – deși „s”-a (de către elevi) observat că respectiva cunoaște subiectul pe care îl predă!

    Poate merge … germana.

    Italienii sunt și ei nemulțumiți (un tânăr ce pare antreprenor – ori speră să ajungă):

    https://www.youtube.com/watch?v=wxLeeUcfGuw (acesta nu-i chiar un academic, dar se ghicește realitatea din cuvintele sale)

    Un academic (filosof), care le spune vag:

    https://www.youtube.com/watch?v=m_ypOL8xqN8

    https://www.youtube.com/watch?v=LMloRdHxhHc&t=65s

    https://www.youtube.com/watch?v=zlqzghmfqq0

    Poate vă funcționează italiana.

    Spaniolii sunt și ei în aceeași „fierbere” de … 30 de ani (de pe la fatidicul ’89! – exact cum amintește și M. Platon!), spune o „expertă în educație” decisă să lupte pentru un sistem educațional „mai bun” (chiar și în ciuda unui cancer de pancreas ?) – de unde putem bănui un dezastru binecunoscut. Ne vorbește exact despre lucrurile care se aud pe toate meridianele: prea mult „conținut”, școala să fie mutată „în natură”, „învățarea trebuie să fie joc, nu chin” (rezultatele „jocului” din școală nu o sperie! – de fapt nici nu e clar de la „experți” ce categorii de vârstă au în vedere!) etc. Ne spune, contrar sfatului lui M. Platon de reîntoarcere la școala interbelică – datorită căreia bunicii mele (printre mulți alții!) i-au cerut autoritățile comuniste prin anii ’50 să își învețe vecinii să scrie, să citească, să „socotească” (într-unul din primele 10 orașe ale țării!) – că școala nu mai poate fi „structurată” precum în trecut, ci trebuie „reformată” pentru a putea spera să înfrunte imprevizibilitatea viitorului!

    https://www.youtube.com/watch?v=wWPxdsZ2oyg

    Dacă nici cu spaniola nu merge …

    Poate înțelegeți … românește, în persoana soțului mult mai celebrei Clotilde Armand:

    „Trebuie să reînnodăm tradiţia învăţământului de dinainte de ’89”

    http://incomemagazine.ro/articole/el-a-ales-romania-sergiu-moroianu-mister-matematica

    Așteptați să reînvie link-ul …

    Nu știați nimic din toate acestea ?!

    Poate ministrul SC vrea să dea o șansă românilor care vor fi nevoiți să fugă (și alte popoare invadate au fugit în lume!), ori poate doar vrea să furnizeze Europei sclavi cu care aceasta să se poată înțelege.

    E posibil ca o studentă la Litere să nu știe nimic din performanțele Democrației peste tot în lume, performanțe perfect intenționate ?! Nu vă vine să credeți că v-o face intenționat ?! Vă amintiți școala RSR/PCR făcând caz de „gen”, „pronume” și alte „libertăți” pe care vi le dă … „Stânga” Dreptei, fie ca să vă simțiți bine, fie ca să vă încăierați între voi ?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articole populaR3 în ultimele 24 h

Articole R3laționate