După 30 de ani de „reforme”, românii plătesc cea mai scumpă electricitate din regiunea noastră, scrie analistul Petrișor Peiu, în Cotidianul.
Conform datelor publicate de acesta, poporul român plătește a 19-a cea mai scumpă energie electrică din Uniunea Europeană, în timp ce vecinii noștri din zonă achită mai puțin.
„Avem a 19-a cea mai scumpă energie electrică din Uniunea Europeană plătită de populație. Mai puțin decât noi plătesc bulgarii, ungurii, croații și polonezii. Adică toți competitorii noștri. Bulgarii plătesc 0,0958 euro/kwh, croații 0,1324 euro/kwh, ungurii 0,1097 euro/kwh, polonezii 0,1376 euro/kwh, iar noi ajungem la 0,1421 euro/kwh”, a scris Peiu.
Industria plătește și ea un preț ridicat.
„Companiile românești plătesc fiecare kwh consumat cu 0,1206 euro, cele poloneze plătesc 0,1018 euro pentru același kwh, cele maghiare 0,1188 euro, cele croate 0,1192 euro, cele cehești 0,0948 euro, iar cele bulgărești 0,1042 euro. Cum mai putem oare să fie producătorii români competitivi cu asemenea prețuri la energie? Ba chiar, citind datele Eurostat, se poate lesne observa că firmele românești plătesc o electricitate mai scumpă decât în Franța, Olanda , sau chiar decât în țările nordice”, a continuat el.
Cu toate acestea, prețurile continuă să crească, atât pentru industrie cât și pentru consumul casnic: „În ultimul semestru pentru care Eurostat ne dă date, semestrul II din 2019, România este campioană europeană la creșterea prețului la energie electrică pentru industrie:
Și are a patra cea mai mare creștere de prețuri la electricitatea pentru populație”.
Petrișor Peiu spune că lipsa de investiții în energie a dus la această situație. Acesta nu înțelege cum România a decis să îngroape definitiv a cincea rezervă de cărbune din Uniunea Europeană. În vreme ce acum doi ani, polonezii au inaugurat o centrală pe cărbune cu putere instalată de 1000 Mw.
„Așadar, România a decis să renunțe total la electricitatea produsă din cărbune și să îngroape definitiv în pământ a cincea rezervă de cărbune din Uniunea Europeană. În vreme ce acum doi ani, polonezii au inaugurat o centrală pe cărbune cu putere instalată de 1000 Mw.
Cel mai mare producător român, Hidroelectrica, poate suporta o putere maximă instantanee de vreo 3500 Mw, dar ca medie nu depășește 2500 Mw. Nuclearelectrica are două reactoare funcționale , în total 1400 Mw, centralele pe cărbune nu pot asigura mai mult de 1600 Mw, iar cele două centrale pe gaz (Iernut și Brazi, ale Romgaz și OMV) sunt limitate la 1200 MW. Parcurile eoliene au o putere instalată gigantică, de vreo 5000 Mw, dar, maximul de putere care se poate atinge când ne dă Dumnezeu vânt, e cam de 2000Mw. Practic, atunci când Dumnezeu nu suflă un vânt prea puternic, putem importa energie cu o putere aflată la limita capacității de transfer (2 000Mw). Sursa: https://energy-center.ro/piata-energiei-din-romania/cata-energie-electrica-poate-produce-romania-in-2020-la-modul-real/
Și vorbim, dragii mei, de o Românie dezindustrializată, care nu mai consumă mai mult de 40% din cât consuma în 1990!
Cum s-a degradat totul atât de repede? Simplu, nimeni nu a mai investit în producția de energie electrică, cu excepția (notabilă, altminteri) a OMV, care a ridicat o centrală nouă, de 800Mw putere instalată, la Brazi, lângă Ploiești. Și s-au dat în folosință cele două reactoare nucleare de la Cernavodă. În rest, s-au stins încet centralele pe cărbune și nu s-a pus nimic în loc. Ba, mai mult, reforma ciudată a guvernelor a închis posibilitatea de investiții private noi în energie, prin anularea posibilității legale de a avea contracte bilaterale pe termen lung. Adică niciun privat nu mai poate lua bani de la bancă să facă vreo centrală, pentru că nu poate proba că vinde o parte importantă a energiei produse (contractele PPA- power purchase agreement). Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă nu se vor mai face, statul nostru descalificând compania chinezească deținătoare a firmei canadiene CANDU (posesoarea tehnologiei celor două reactoare existente), Hidroelectrica nu s-a mai listat la bursă pentru a trage bani de dezvoltare, Romgaz-ul a ratat să construiască o centrală nouă la Iernut…
Rețeta sigură a dezastrului energetic s-a întregit : am renunțat la rezervele de cărbune, nu construim centrale noi pe gaze, ingnorăm zăcămintele din Marea Neagră, am renunțat și la proiectul celor două noi reactoare de la Cernavodă și am blocat listarea la bursă a Hidroelectrica. Normal că dacă nu produci suficientă electricitate, aceasta a ajuns să fie o marfă scumpă, prea scumpă pentru o țară sărăcită. Mai are, oare, cineva timp să se mai gândească și la uriașa problemă din sistemul energetic, printre atâtea alegeri ?”, a conchis el.
