După cărbuni, mașini, și vaci, acum hainele au intrat în țintele de mediu, iar autoritățile susțin că sectorul textilelor este printre marii poluatori din România.
La prima vedere, aceasta este o veste bună, căci ar înseamna că încă mai există industrie textilă în România. Dar să vedem care sunt îngrijorările autorităților cu atribuții în „dezvoltare durabilă”.
Prezent zilele trecute la conferința „Analiza acțiunilor și oportunităților în industria de textile și a modei sustenabile din perspectiva Strategiei naționale pentru economia circulară”, consilierul de stat László Borbély a declarat că industria textitelor trebuie reașezată pe baze sustenabile.
„Sectorul textilelor este unul în creștere, dar, din cauza fenomenului fast-fashion, a ajuns unul dintre cei mai mari poluatori. Spre exemplu, emisiile de carbon ale acestei industrii au o pondere dublă decât a zborurilor aeriene internaționale și a transportului maritim la un loc. Consumul de resurse naturale este de asemenea intens: doar un tricou ne costă peste 2000 de litri de apă. Preocuparea în creștere pentru produse sustenabile reprezintă o oportunitate pentru creșterea sectorului economic al textilelor, dar trebuie să îl reașezăm pe baze sustenabile. De aceea, textilele reprezintă unul dintre cele 7 sectoare prioritare ale Strategiei naționale și Planului de acțiuni privind economia circulară, coordonate de către Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă. Vom menține în continuare un parteneriat solid cu reprezentanții acestui sector astfel încât să contribuim la fundamentarea unor decizii cu impact pozitiv” a declarat consilierul de stat László Borbély.
Ce urmează
Conferința a avut loc în contextul Strategiei naționale privind economia circulară și a Planului de acțiuni aferent care urmează să fie adoptat prin Hotărâre de guvern. Printre soluțiile identificate, în urma consultărilor extinse, pentru aplicarea principiilor economiei circulare în sectorul textilelor se numără:
Crearea unui sistem național de colectare, sortare și valorificare a textilelor și îmbrăcămintei uzate;
Stimularea producătorilor pentru asigurarea unui circuit închis pentru produsele lor și sprijinirea consumatorilor pentru repararea și reutilizarea produselor
Introducerea pașaportului digital al produsului- pentru trasabilitatea produselor, conținând informații privind conținutul și tipul de materiale reciclate, consumul de apă și de energie de-a lungul ciclului de viață.
Introducerea cerințelor legale privind proiectarea ecologică în ceea ce privește produsele textile și de îmbrăcăminte, pentru a crește durabilitatea, reparabilitatea și reciclabilitatea
În partea a doua a evenimentului a avut loc și o paradă de modă sustenabilă în cadrul căreia au fost prezentate haine create prin respectarea principiilor dezvoltării durabile.
Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, împreună cu Asociația Profesională Transylvania Textile & Fashion Cluster, a organizat conferința „Analiza acțiunilor și oportunităților în industria de textile și a modei sustenabile din perspectiva Strategiei naționale pentru economia circulară”.
in programul ala WEF, c40 parca, la care au aderat si multe localitati din Romania se specifica tinta pt 2030 de 3 haine pe an maxim de om, zero carne si lactate. E pdf-ul la indemana pe net.