Parlamentul European (PE) a dezbătut, săptămâna trecută, un subiect foarte important, anume reforma Politicii Agricole Comune (PAC), deciziile adoptate de eurodeputați urmând să se aplice inclusiv agriculturii din România, începând din 2023.
Parlamentul European (PE) a anunțat, vineri, printr-un comunicat de presă, că după zile de negocieri s-a ajuns la un acord în privința PAC.
Dincolo de cunoscuta preocuparea pentru climă și mediu, precum și pentru respectarea normelor privind bunăstarea animalelor, eurodeputații impun unele măsuri radicale, cum ar fi plafonarea subvențiilor la cel mult 100.000 de euro.
Plafonarea plăților directe din agricultură
„Eurodeputații au votat pentru reducerea progresivă a plăților anuale directe de peste 60.000 euro acordate fermierilor și pentru plafonarea acestora la 100 000 euro. Totuși, înainte de a se aplica această reducere, fermierii ar putea avea posibilitatea să deducă din suma totală 50% din salariile legate de agricultură. Cel puțin 6% din plățile naționale directe ar trebui folosite pentru a sprijini fermele mici și medii. Dacă însă statul membru folosește în acest scop peste 12% din alocarea sa financiară, plafonarea ar trebui să devină voluntară, spun deputații.
Statele membre ale Uniunii ar putea să folosească cel puțin 4% din bugetele lor destinate plăților directe pentru a sprijini tinerii fermieri. S-ar putea acorda un sprijin suplimentar din fondurile pentru dezvoltare rurală, caz în care s-ar putea acorda prioritate investițiilor făcute de tinerii fermieri, spun eurodeputații”, se arată în comunicatul transmis de PE.
Poziția MADR
Ministrul Agriculturii din România a transmis, printr-un comunicat de presă, că reducerea plăților directe pentru fermele mari avantajează țara noastră, deoarece lasă la latitudinea Guvernului aplicarea plafonării (la 100.000 euro, la plata de bază, cu considerarea salariilor) sau a plății redistributive.
„În ansamblu însă, România a obținut: flexibilitate în aplicarea eco-schemelor (care permite reducerea riscului de a pierde circa 400 milioane euro/an în primii ani); menținerea ANT la nivelul actual (50%) cu o degresivitate de 5% pe an (deși trebuia să nu mai continue după 2020), reducerea plăților directe pentru fermele mari – propunerea adoptată avantajează țara noastră deoarece lasă la latitudinea Guvernului aplicarea plafonării (la 100.000 euro, la plata de bază, cu considerarea salariilor) sau a plății redistributive; menținerea plafonului de 2000 euro pentru aplicarea disciplinei financiare (care permite exceptarea micilor fermieri și reducerea birocrației); flexibilitate sporită la controlul condiționalității și aplicarea sancțiunilor pentru micii fermieri”, se menționează în comunicatul MADR, transmis după participarea ministrului Agriculturii, Adrian Oroș, la reuniunea Consiliului AGRIFISH.
Top 10 beneficiari care au încasat subvenții în agricultură
În 2018, sumele încasate din subvenții de primii zece beneficiari au totalizat aproape 30 de milioane de euro, a anunțat, recent, Agrointel. Potrivit sursei citate, cele mai mari sume acordate în agricultură în 2018 au mers către:
Agricost SA (județul Brăila) – 11,34 milioane de euro
Intercereal SA (județul Ialomiţa) – cu 4,7 milioane de euro
Maria Trading SRL (județul Călăraşi) – 2,32 milioane de euro
Zimbrul SA (județul Ialomiţa) – 2,26 milioane de euro
Cervina SA (județul Dolj) – 2,01 milioane de lei
JD Agro Cocora (județul Ialomiţa) – 1,95 milioane de euro,
A&S International SA (județul Ialomiţa) – 1,92 milioane de euro
Oltyre SA (județul Dolj) – 1,83 milioane de euro
SC Agrozootehnica Pietroiu SA (județul Călăraşi) – 1,77 milioane de euro
Agrinatura SRL (județul Teleroman) – 1,67 milioane de euro.
În ceea ce privește campania 2020, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), instituția care gestionează plățile directe din agricultură, a anunțat, la începutul lunii iulie că au fost depuse 830.898 cereri, pentru o suprafață de 9.879.977,25 hectare.
