Parlamentul European cere ca „dreptul la avort” să fie înscris în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene pentru orice „persoană”, nu neapărat „femeie”

Parlamentul European a cerut joi ca „dreptul la avort” să fie înscris în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, după repunerea sa în discuție în Statele Unite, transmite agenția AFP, citată de Agerpres.

Reuniți în sesiune plenară la Strasbourg, eurodeputații au adoptat, cu 324 voturi pentru, 155 împotrivă și 38 abțineri, o rezoluție ce afirmă că „orice persoană are dreptul să beneficieze de un avort sigur și legal”, și au cerut Consiliului UE să înscrie acest drept în Carta drepturilor fundamentale.

Este de observat cum nu este folosit termenul de „femeie”, ci de „persoană”, ca și cum oricine ar putea face un avort. Acest detaliu amintește de renumitul raport Matic, care prevede printre altele, că și bărbații pot naște sau că avortul este un drept fundamental al omului, fiind votat cu o majoritatea covârșitoare în urmă cu un an.

Citești și ajuți! Cumpără cartea: Să nu trăim în minciună. Un manual pentru disidenții creștini, de Rod Dreher, vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media.

Includerea dreptului la avort printre drepturile fundamentale necesită totuși, conform tratatelor actuale, unanimitate din partea statelor membre. Din acest considerent, eurodeputații au cerut de asemenea Consiliului „să se reunească pentru a discuta despre o convenție care să permită revizuirea tratatelor”, spre a pune în discuție regula unanimității.

Această lege a unanimității este criticată întocmai de către președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care sugerează că eliminarea acestei legi ar da posibilitatea unor state să blocheze „progresul” și pentru că pentru că „lumea trebuie să audă o singură voce a Europei”.

Filologul și editorialistul Cătălin Sturza, după publicarea acestui raport, a reacționat, argumentând împotriva implementării acestuia. Iată ce spunea el despre „dreptul la avort”:

„Raportul face apel la statele membre să garanteze «dreptul la avort». Or, nu există nicăieri în tratatele internaționale stipulat un «drept la avort». Există doar dreptul la viață, care este cel mai important dintre drepturile fundamentale ale omului.

Stipularea unui «drept la avort», dincolo de faptul că este o încălcare flagrantă a dreptului la viață, este profund discriminatorie. Este o discriminare pe bază de vârstă, orientată împotriva celor mai slabi și mai tineri membri ai speciei umane – copiii nenăscuți. Este și o discriminare pe bază de sex, deoarece avortul este îndreptat, în multe țări ale lumii, împotriva fetițelor.

Să ne amintim că primul regim din lume care a legalizat avortul «la cerere» fără nici o restricție a fost regimul bolșevic, în Rusia anului 1920. Cea mai liberală și «progresistă» legislație cu privire la avort au introdus-o în istoria lumii bolșevicii. Primul regim care a legalizat avortul «la cerere» în România a fost regimul Gheorghiu-Dej, în 1957, în timpul epocii staliniste, într-o perioadă în care în Occident avorturile încă erau interzise.

Occidentul, «lumea liberă», s-a remarcat prin faptul că a insistat să rămână fidelă moralei clasice, care desemna avortul drept crimă, până în anii ’70.

În România, peste 20 de milioane de copii au căzut victime avortului, din 1957 (anul «liberalizării» staliniste) până în prezent. Așadar, încă o dată populația României. Suntem în continuare țara cu cea mai ridicată rată de avort din Europa, conform Organizației Mondiale a Sănătății”, argumenta atunci domnul Sturza.