„Parastasul legionar”: sau cum s-a creat o vânătoare de vrăjitoare folosită pentru a ilustra „pericolul extremismului”

Acum câteva zile, în mass-media a explodat scandalul „parastasului legionar”, în care a fost atrasă și Biserica Ortodoxă Română.

Totul a pornit de la un reportaj al publicației Scena 9, publicație pro LGBT finanțată de banca franceză BRD.

Publicați a anunțat, chiar în titlu că „Legionarul Corneliu Zelea Codreanu a fost comemorat cu salutul nazist în prag de alegeri”.

Ca să nu avem dubii despre ce este vorba, din primele două paragrafe se amestecă „fascismul”, „numeroase episoade de violență extremă împotriva evreilor, romilor, precum și asasinate politice” și…Călin Georgescu.

Totul „interzis de lege”, ne asigură publicația Scena 9. Deși publicația știe cine este organizatorul manifestării, nu s-a obosit să-i ceară un punct de vedere.

Parastas interzis de lege?

Florin Dobrescu, căci despre el este vorba, a trimis presei, luni, un punct de vedere. În mesajul său, Dobrescu explică faptul că „ceremonia” a fost un parastas, organizat după regulile creștin ortodoxe, în ziua decesului persoanei.

Tot Dobrescu susține că acest parastas nu este o noutate și nu are legăturile cu alegerile din această perioadă. Pur și simplu, Codreanu a murit pe 30 noiembrie.

Comemorarea, susține Dobrescu, se organizează cu știința autorităților încă din 1994.

„Ceremonia religioasă de pomenire a lui Corneliu Zelea Codreanu desfășurată sâmbătă 30.11.2024 nu este o premieră, așa cum a prezentat presa. Cu atât mai mult nu are nici o legătură cu evoluțiile campaniei electorale din aceste zile sau cu vreunul dintre cei doi candidați la funcția de președinte al României. Această ceremonie se organizează, anual, fără întrerupere, în preajma zilei de 30 noiembrie, din 1994 încoace. Așadar, de 30 de ani! Mass-media aservită și politicienii au indus în mod fals ideea că ar fi o premieră, un reflex al pretinsei recrudescențe legionare pe fondul ascensiunii unui anumit candidat.

Din 2015, am luat inițiativa de a organiza anual această ceremonie religioasă de pomenire a sufletelor celor asasinați în acel loc, unde în 1999 foștii deținuți politici au ridicat o impunătoare troiță amintind de oribila crimă. Aceste ceremonii sunt organizate, în fiecare an, cu avizarea în prealabil a autorității locale (comuna Ciolpani), Jandarmeriei și Poliției din Județul Ilfov, instituțiile de ordine publică fiind întotdeauna prezente, ca la orice manifestare publică legală. De asemenea, în fiecare an anunț ceremonia public, în mediile online, aceasta spulberând orice intenție ocultă. De câte ori și-au exprimat dorința, am permis jurnaliștilor și oricărui participant să fotografieze sau să filmeze în timpul ceremoniei, neavând nimic de ascuns. Constat cu amărăciune că presa ticăloșită prezintă această ceremonie ca pe o acțiune ilegală, periculoasă și underground, ceea ce este revoltător de neadevărat.

Menționez că există și alte inițiative, ale altor persoane, care organizează, la rândul lor, comemorări în același loc”, a menționat Dobrescu.

Am căutat pe internet să vedem dacă, într-adevăr, s-au mai desfășurat astfel de ceremonii și înainte. La o simplă căutare pe google, am descoperit anunțul pentru comemorarea din 2023, cea din 2021 sau cea din 2019.

Surpriză: Codreanu nu a fost condamnat pentru nicio crimă

Deși, printre aluziile străvezii la legături între participanții la parastas și un anume candidat la președinție, Scena 9 recunoaște că nu este prima comemorare de acest gen, publicațiile care au declanșat „vânătoarea”  nu se obosesc să preia acest „detaliu”.

Mai mult, preotul care a slujit parastasul a fost reclamat conducerii Bisericii Ortodoxe Române, cerându-se măsuri împotriva sa.

Arhiepiscopia Bucureștilor a răspuns că: „Poate fi oprit de la slujire, dar încă nu știm asta, numai inspecția bisericească în urma anchetei poate hotărî ce și cum. E clar însă ce se va întâmpla, pentru că el încalcă legile statului român, înainte de toate”.

Pentru cine se pot săvârși parastase?

Deși, în articolele din presă se face referire la OUG nr. 31 din 13 martie 2002, realitatea este alta.

Corneliu Zelea Codreanu nu a fost condamnat de nicio instanță, internă sau internațională pentru crime de război.

Acest lucru a fost explicat chiar de Procuratură, în 2020, atunci când s-a depus o plângere împotriva lui Florin Dobrescu pentru un eveniment asemănător.

„În acest sens, procurorul a reținut că, „în ceea ce îl privește pe Corneliu Zelea Codreanu, acesta nu a fost condamnat definitiv pentru o infracțiune de genocid, contra umanității sau crime de război, persoana în cauză fiind condamnată în luna mai 1938 pentru ultraj adus unui demnitar în exercițiul funcțiunii, iar nu pentru infracțiunile limitativ prevăzute de textul de lege.”

Surpriză, procurorii au reținut că „nici cerința privind constatarea caracterului criminal al organizației denumite <<Legiunea Arhanghelul Mihail>>, prin hotărârea unei instanțe penale internaționale, nu este întrunită”, menționează Florin Dobrescu.

De altfel, logica postulează că Zelea Codreanu nu putea fi condamnat pentru „ infracțiune de genocid, contra umanității sau crime de război”, pentru că tribunalele care au judecat astfel de crime s-au înființat la mulți ani după moartea acestuia, survenită pe 30 noiembrie 1938.

Cu alte cuvinte, preotul care a slujit parastasul nu a încălcat nicio lege. Slujba parastasului se slujește pentru toți creștinii ortodocși decedați, nefăcându-se excepție pentru „condamnații” tribunalelor laice. Acest lucru este cunoscut de către Arhiepiscopia Bucureștilor, care a cedat presiunilor și a spus public, altceva.

Un precedent lămuritor

În 2021, PNL-istul Alexandru Muraru i-a reclamat la Parchet pe preoții care au săvârșit un parastas pentru Ion Antonescu, fostul mareșal condamnat pentru crime de război.

În apărarea lor a sărit fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu:

„Parohia în care a fost oficiat parastasul la care se face referire aparține de Episcopia Hușilor. Din acest punct de vedere, cei care pot oferi un răspuns adecvat, amănunțit și în bună cunoștință de cauză, sunt chiar reprezentanții acestei episcopii.

Dincolo de acest aspect conjunctural, se știe că un parastas este o slujbă de pomenire oficiată în cadrul privat al bisericii, în care cei prezenți, rude, cunoștințe sau urmași îndepărtați (comunitatea religioasă a celor vii) se roagă pentru iertarea păcatelor „celor adormiți” și pentru odihna sufletelor acestora, nu o ceremonie de elogiere publică sau de promovare post-mortem a cuiva. Nu aceasta e rațiunea unui parastas și nu asta înseamnă el.

Din punct de vedere liturgic, membrii parohiei, ai comunității religioase au datoria morală de a oficia parastase pentru ctitorii respectivului lăcaș de cult.

Dincolo de aceste evidențe de natură cultică, am putea adăuga că un om, cu cât a fost mai păcătos, cu atât mai mult are nevoie de rugăciunea celor în viață, a celor ce doresc să se roage pentru el, pentru iertarea păcatelor lui. În istoria creștinismului au existat sfinți care găseau în străfundurile bunătății și ale nădejdii lor nesfârșite puterea de a se ruga inclusiv pentru diavol”

Cui folosește?

Mai mult ca sigur, cazul care a făcut atâta vâlvă a fost instrumentat doar pentru a se puncta electoral în favoarea candidatei USR, Elena Lasconi.

După cum a mărturisit Florin Dobrescu, a mai fost deschis un dosar penal asemănător în 2020, tot pentru parastasul dedicat lui Codreanu.

Parchetul a clasat dosarul.

Acum, aceleași acuzații par să fie folosite doar pentru a înfricoșa oamenii cu „amenințarea extremistă”, dacă nu va câștiga candidatul sprijinit de presă, BRD, activiștii LGBT.