Peste 4,4 milioane de refugiați din Ucraina au primit permis de reședință în statele UE, doar în 2022, ceea ce reprezintă un fenomen migratoriu de o dimensiune imensă, care va avea consecințe atât previzibile, cât și imprevizibile, avertizează sociologul Vasile Ghețău, într-o analiză publicată de Contributors.ro.
Începând din luna martie 2022, când a început războiul din Ucraina, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o decizie asupra introducerii protecției temporare în spațiul UE a refugiaților ucraineni.Mecanismul asigură protecție imediată și colectivă a persoanelor refugiate care nu se pot întoarce în țara de origine și este prelungit anual.
Astfel, s-a ajuns ca prin măsurile adoptate de Consiliul UE, refugiații ucraineni să fie incluși în populația rezidentă a celor 27 de state membre.
„Populația rezidentă este cea care locuiește efectiv într-o țară de cel puțin 12 luni sa mai puțin dar cu intenția de a locui cel puțin 12 luni. Permisul de reședință acordat refugiaților ucraineni are valabilitate de 1 an și se poate apoi prelungi cu durate de 6 luni.
Fiind vorba de 4,4 milioane de persoane numărul populației rezidente s-a majorat sensibil în anul 2022 în unele țări, afectând ratele anuale de natalitate, de mortalitate, rata creșterii anuale a populației și structura pe vârste. Această amprentă a imensei imigrații din Ucraina va fi prezentă atât timp cât refugiații se vor afla în spațiul Uniunii. Rămâne de văzut dacă în populația rezidentă a ucrainenilor vor avea loc schimbări ale țărilor de reședință și cum va arăta tabloul statistic al evenimentelor demografice proprii acestei populații (nașteri, decese, căsătorii, divorțuri), evenimente incluse în statisticile țărilor”, explică prof.univ.dr. Vasile Ghețău.
Unde se află cele 4,4 milioane de refugiați ucraineni care au primit permis de reședință în anul 2022 în țările UE?
Potrivit profesorului Vasile Ghețău, cei mai mulți refugiați din Ucraina, adică aproximativ 1,6 milioane de persoane, au ajuns în Polonia.
Germania se află la distanță surprinzător de mare, cu 780 de mii de refugiați, urmată de Cehia cu 460 de mii, număr mare dacă ținem cont de numărul populației și suprafața țării. Și Spania și Italia, țări cu tradiții și experiență în fenomenul imigrației, se află în partea superioară a clasamentului. Bulgaria, Slovacia, Olanda și România le urmează.
„Un fenomen migratoriu având o dimensiune imensă și survenit brusc în spațiul Uniunii Europene în timp de pace are și va avea implicații și consecințe de natură diferită în dezvoltările sale, unele previzibile, altele imprevizibile. Nu știm cât va dura războiul și în ce mod se va termina.
Sunt voci care apreciază că și după terminarea războiului imigranții ucraineni vor rămâne în țările Uniunii Europene până la refacerea infrastructurilor distruse, a localităților distruse, vindecarea rănilor, punerea pe picioare a economiei, educației, sănătății. Unele dintre implicații au apărut și sunt în desfășurare”, precizează sociologul Vasile Ghețău.
Astfel, continuarea războiului va produce mari schimbări în rândul imigranților din Ucraina și perspectivele întoarcerii acasă ridică semne de întrebare.
De exemplu, în cazul Germaniei, în următorii ani vor avea locuri de muncă tinerii care obțin calificări în Germania. Copiii vor frecventa în mare măsură instituții de învățământ în limba germană și se vor integra ușor în viața economică și socială a țării. Vor avea loc căsătorii între refugiați și căsătorii mixte și vor veni pe lume copii. Evoluții similare este de așteptat să aibă loc și în alte țări dezvoltate cu imigranți ucraineni numeroși.
Va mai fi dorința de întoarcere acasă atât de mare ca astăzi? Sau poate se vor întoarce, cândva, doar actualii părinți, ajunși la vârstele bătrâneții, lăsându-și acolo copiii și nepoții.
