Moartea Europei

Vaccinarea obligatorie înseamnă sfârşitul violent al liberalismului european.

Europa se află pe marginea prăpastiei. A mărșăluit orbește spre ceva ce seamănă foarte mult cu tirania. Austria îi va incrimina în scurt timp pe cei care refuză vaccinul anti-Covid. Germania pare hotărâtă să-i calce pe urme. Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, se întreabă cu voce tare dacă nu cumva fiecare stat membru ar trebui să facă la fel și să-i declare infractori pe cei care resping această formă de medicație. În Italia, ești privat mai degrabă de mijloacele de trai, decât de libertate, dacă spui Nu vaccinării: celor nevaccinați nu li se permite să muncească. Nicăieri. În Grecia, toți cei peste 60 de ani trebuie să plătească statului 100 de euro pentru fiecare lună în care aleg să rămână nevaccinați. De parcă guvernul grec, mână în mână cu stăpânii săi de la Bruxelles, nu și-ar fi împovărat deja destul pensionarii.

Poliția din Rotterdam a deschis focul asupra celor care protestau împotriva restricțiilor Covid. Trei persoane au fost grav rănite. Polițiștii austrieci au folosit bastoane și scuturi împotriva miilor de oameni care au ieșit pe străzile Vienei pentru a spune nu vaccinării obligatorii. La Bruxelles, inima haină, birocratică, a proiectului UE, tunurile de apă și gazele lacrimogene au fost declanșate asupra cetățenilor care manifestau împotriva certificatelor verzi. Cinismul aproape că a depășit orice limită: în cartierul european al Bruxelles-ului  chiar acea parte a Europei unde politicienii, experții și tehnocrații au pus bazele empatiei europene moderne, oamenii obișnuiți militează pentru libertate, în timp ce forțele de ordine ale acestui nou continent cu pretenții liberale, îi pune la pământ. Rareori fanfaronada Europei moderne cu privire la „drepturile omului” și  „respect” a fost dată în vileag cu atâta sălbatice.

Ceea ce se întâmplă în Europa în acest moment este de-a dreptul înfricoșător. Nu asistăm doar la o nouă rundă de restricții Covid. Nu, nu este vorba doar de introducerea unui nou set de măsuri de urgență, pe care unii oameni le consideră necesare pentru a stăvili noul val de Covid și amenințarea Omicron care ne pândește. Este vorba de o terifiantă revizuire din temelii a întregii relații dintre stat și individ, în care statul are așa o putere extraordinară încât acum poate decide ce anume să își injecteze cetățenii în corp, și în care individul este atât de emaciat politic și atât de lipsit de drepturi, încât nici măcar nu se mai bucură de suveranitate asupra lui însuși, adică asupra acelei părți minuscule de lume, care este propriul său corp și  propria sa minte. Asistăm la moartea violentă a liberalismului european și la durerile facerii care însoțesc nașterea unei ere noi și profund autoritare.

Mulți par să nu recunoască cât de gravă este ideea de vaccinare obligatorie. Chiar și aceia dintre noi care sunt pro-vaccinare și care s-au vaccinat bucuroși contra Covid-19, ar trebui să privească pur și simplu îngroziți propunerea ca nevaccinarea să fie declarată infracțiune; ca cetățeanul să fie amendat cu mii și mii de euro, dacă refuză acest tratament. Una dintre ideile vehiculate în Austria înainte de legea privind obligativitatea vaccinării, care va fi introdusă în februarie, este aceea ca cetățenii care refuză vaccinarea să fie chemați în instanță și, dacă  ignoră citația de două ori, să fie amendați cu 3.600 de euro, iar dacă continuă să ignore somația statului de a primi un tratament medical pe care nu și-l doresc, să fie amendați cu 7.200 de euro. Aceste amenzi sunt de-a dreptul ruinătoare. Nu se vorbește – încă – despre întemnițarea persoanelor care refuză vaccinul, dar este limpede că statul austriac nu va pregeta să își exercite bucuros puterea astfel încât să îi aducă pe nevaccinați la sapă de lemn.

Germania a impus deja un lockdown pentru nevaccinați – mai exact, s-a folosit de toată forța legii pentru a împărți populația între cei care au luat decizia medicală corectă și, astfel, se pot bucura de câteva crâmpeie de libertate, și cei care nu au făcut-o și care, drept urmare, nu merită  nici mai mult, nici mai puțin decât arestul la domiciliu. Acum, cancelarul în exercițiu Angela Merkel spune că vaccinarea obligatorie va fi probabil introdusă la începutul anului viitor. Ursula von der Leyen pare să fie de părere că fiecare stat membru UE ar trebui să își oblige cetățenii să se vaccineze. Cum anume ne asigurăm că toată lumea se vaccinează „rămâne de discutat”, a spus aceasta recent. Trebuie „probabil, să ne gândim la vaccinarea obligatorie”, a continuat ea. Cei 500 de milioane de locuitori ai Uniunii Europene, ai acestui pretins bastion al drepturilor omului, această uniune politică despre care ni s-a spus că a fost necesară pentru a apăra demnitatea și libertatea europenilor moderni, se confruntă cu perspectiva unui dictat neo-imperialist, care îi obligă să primească tratament medical sau, dacă nu, să suporte consecințe grave.

Subestimăm pe riscul nostru gravitatea atacului pe care vaccinarea obligatorie îl reprezintă la adresa  individului. În opinia mea, vaccinarea forțată este o necuviință atât de mare, încât până și asigurarea dată de ministrul britanic al justiției, Dominic Raab, cum că acest lucru nu se va întâmpla în Marea Britanie, a fost mult prea blândă pentru gustul meu. „Nu cred” că se va întâmpla aici, a spus el. Nu cred? Ar fi trebuit să spună că nu, nu se va întâmpla niciodată aici, peste cadavrul meu, pentru că ar reprezenta un atac  intolerabil asupra libertăților care decurg din Iluminism și pe care este construită națiunea noastră. Toată lumea spune că vaccinarea obligatorie contravine Codului de la Nürnberg, care pune accent pe consimțământul voluntar care trebuie obținut înainte de orice intervenție medicală. Dar idealul suveranității individuale merge chiar mai departe în timp. În lucrarea sa intitulată Scrisoare despre toleranță (1689), marele filozof iluminist John Locke a căutat să „stabilească granițele” dintre individ și oficialitate. În opinia sa, chiar și dacă omul „își neglijează sufletul” sau „își neglijează sănătatea”,  autoritățile  nu au dreptul să se amestece în viața lui. „Niciun om nu poate fi forțat să fie… sănătos”, spune Locke.

Pentru Locke, ca și pentru alți mari gânditori europeni ale căror idei au dat naștere continentului nostru Iluminat, dorința de a „salva” un individ nu constituie un motiv suficient de întemeiat pentru a interveni asupra sufletului sau a corpului lui. „Nici Dumnezeu Însuși nu salvează oamenii împotriva voinței lor”, scria Locke. Dar se pare că, acolo unde Dumnezeu a dat greș cândva, UE speră să reușească. Acolo unde până și Cel Atotputernic s-a temut să pună piciorul, reținut de “măruntul” impediment numit voința omului, adică de dreptul omului de a-și guverna propriul suflet și propriul trup, birocrațiile Europei secolului XXI vor da acum năvală. Vor mătura din calea lor principiul aparent neînsemnat al autonomiei corporale, vor arunca la coș drepturile la auto-guvernare, pentru care s-au luptat din greu generații după generații, și vor convinge oamenii, prin forța brută a legii, să se supună intervenției medicale.

Aceasta înseamnă sfârșitul libertății, așa cum o cunoaștem noi. Autonomia corporală este piatra de temelie a autoguvernării, iar autoguvernarea este ceea ce dă sens libertății. Dacă nu ne bucurăm de suveranitate asupra minții noastre și a trupului nostru, atunci nu suntem liberi în adevăratul sens al cuvântului. Și nu doar libertatea minorității reprezentată de cei care se vor simți obligați să facă vaccinul va avea de suferit sub noul regim al puterii statului asupra fluxului sanguin, mușchilor și cărnii oamenilor, ci libertatea tuturor. Dictatul de stat, care decretează că numai cei care primesc o anumită formă de tratament medical se vor bucura de libertate, va face ca libertatea însăși să fie condiționată de obligația de a face ce vrea statul să faci. Nici măcar vaccinații nu vor fi oameni cu adevărat liberi, în această lume. Mai degrabă, vom fi beneficiarii favorurilor statului,  adică ne vom bucura de mici privilegii în schimbul acceptării unei injecții. Vom primi o licență de sus, prin care să ne desfășurăm viața de zi cu zi. Și vom ști că  licența ne-ar putea fi retrasă rapid, dacă refuzăm tratamente medicale în viitor. Redefinirea „libertății”, condiționarea libertății de supunerea la un act medical, ne va suprima drepturile tuturor – vaccinați și nevaccinați deopotrivă.

În mod surprinzător, există foarte puține reacții de respingere a noului regim de medicație forțată propus, din partea așa-numitului lobby al drepturilor omului. Eurofilii din Marea Britanie și de aiurea – genul de oameni care ne-au asigurat că UE este marele apărător modern al demnității individului – sunt blânzi ca niște miei în fața acestor amenințări prin care statul  forțează cetățeni să se conformeze din punct de vedere medical. Dar, știți, nu așa a fost menit să fie. Brexit-ul Marii Britanii, s-a spus, va deveni un focar de autoritarism nebunesc, în timp ce UE va aprinde o lumânare la căpătâiul defunctelor principii moderne ale drepturilor și respectului. Și acum, când s-a dovedit că lucrurile stau exact invers, eurofilii se uită pieziș sau încuviințează subtil din cap la ceea ce echivalează cu o tiranie a statului asupra sufletelor și trupurilor ființelor umane. Liberalismul european este pe moarte, Uniunea Europeană apare ca un sediu al autoritarismului extrem, iar viitorul acestui continent pare într-adevăr foarte incert. Covid-ul va fi doar un “blip” în viața de zi cu zi a omului, în comparație cu consecințele sumbre ale acestei crize politice și morale a continentului european.

Articol scris de Brendan O Neill, șeful secției politice al Spidek, tradus de la original.