Școlile nu trebuiau închise, statul abordând emoțional această pandemie, afirmă Prof. Univ. Dr. Mircea Miclea, într-un interviu acordat spotmedia.ro.
„Consider că e o mare greșeală modul în care se procedează. Să ne uităm puțin la date. Acum câteva zile, OMS a publicat un studiu în care arăta că nu școlile sunt focare de infecție Covid.
Anterior, studii din Germania, Spania, Norvegia, Elveția au arătat clar că începerea școlilor în varianta clasică nu crește numărul cazurilor de Covid.
Citești și ajuți! Cumpără cartea:Cultura noastră: ce a mai rămas din ea, de Theodore Dalrymple și vei contribui la susținerea siteului R3Media.
Cifrele Ministerului Sănătății de la noi arată că înainte de 15 septembrie proporția copiilor si adolescenților până la 19 ani care aveau Covid era de 6,18%, iar acum e 6,53%.
Deci proporția este extrem de mică raportat la totalul populației, iar începerea școlii și o lună de cursuri nu au avut niciun impact în răspândirea Covid la nivelul copiilor.
Puse toate la un loc, aceste date arată că școlile nu trebuiau închise. Eu văd însă că ministerul este mai degrabă preocupat să închidă școli în loc să fie preocupat de redeschiderea lor. O abordare care nu se bazează pe date, chiar e împotriva datelor”, a declarat el, completând faptul că „școlile ar trebui să fie ultimele instituții care să fie închise și primele care trebuie deschise” .
Citești și ajuți! Cumpără cartea: Evul întunecat, noua moralitate de Joseph Sobran și vei contribui la susținerea siteului R3Media.
Prof. Miclea spune că prin absența de la școala, copiii suferă pierderi majore la nivel socio-emoțional.
„Competențele socio-emoționale, de exemplu, capacitatea de a interacționa, de a comunica, de a argumenta, de a face față unui conflict și de a-l gestiona, de a fi empatic sunt esențiale pentru performanțele și bunul echilibru al vieții de adult.
Ele se formează doar prin interacțiune directă și pierderile la nivelul lor vor atârna extrem de mult în dezvoltarea emoțională, psihologică a copiilor”, a spus fostul Ministru al Educației. Acesta a adăugat că școala online și utilizarea tehnologiei nu pot suplini absența realității.
„Cu siguranță creierul lor e influențat de utilizarea tehnologiei. Dar ea nu îți poate da sentimentul de proximitate. Studiile arată clar că, de exemplu, numărul de interacțiuni crește pe rețelele de socializare, însă profunzimea lor se reduce. Avem foarte mulți “friends”, dar puțini prieteni.
Școala avea rolul de a crea o identitate de generație, de a dezvolta lidership-ul. Nu-l poți dezvolta din fața laptopului din apartamentul tău. Capacitatea de a-i influența pe ceilalți, capacitatea de lidership se face în interacțiunea cu un colectiv”, a mai spus Prof. Miclea.
El a afirmat că cei mai afectați sunt copiii din primele clase și generația care se află la final de liceu.
„Toți copiii sunt afectați, dar cei mai afectați sunt cei din primele clase, când interacțiunea cu învățătoarea/învățătorul e critică pentru că se formează niște deprinderi motorii de scriere, de citire, care necesită mai mult decât în alte etape proximitatea cadrului didactic care să îți arate cu mâna lui peste mâna ta cum să scrii o literă sau o cifră.
Atașamentul la această vârstă presupune relația spațial proximală.
Afectată este și generația aflată acum la adolescență, cei pe finalul liceului. Este o perioadă în care nevoia de apartenență la un grup este mai mare decât la alte vârste. Îți dezvolți identitatea prin raportare la cei cu care ești într-un anumit grup”, a comentat el.
Mircea Miclea consideră că statul român s-a comportat emoțional în pandemie, ceea ce nu ar fi trebuit să facă.
„Un stat emoțional e un stat imoral. Statul trebuie să fie eficient, nu emoțional. La noi problemele se pun emoțional, gestionarea pandemiei a fost excesiv de emoțională, nu s-a pus accent pe gestionarea eficientă.
Dacă statul ar fi eficient, ar arăta părinților care sunt datele și le-ar spune: “luăm decizia bună pentru copiii voștri pentru că ne gândim mai încolo” . Asta trebuie să facă un stat.
Un lidership bun poate contracara în bună măsură atitudinile deficitare față de școală.
Iar statul e responsabil și de sisteme, de sănătate, economie, de educație, nu numai de oameni, nu numai de numărul infectaților de azi. Distrugerea unui sistem acum are impact pe felul cum vor trăi oamenii peste 5 ani și chiar mai mult”, a încheiat fostul Ministru al Educației.