luni, iunie 24, 2024
ACTUALITATEMinisterul Educației vrea să-i îndoctrineze pe copii de mici să lupte împotriva...

Ministerul Educației vrea să-i îndoctrineze pe copii de mici să lupte împotriva „schimbărilor climatice”. Micuții vor fi învățați să devină activiști împotriva celor care consumă „nesustenabil”

Ministerul Educației a pus în dezbatere publică proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Strategiei naționale privind educația pentru mediu și schimbări climatice 2023 – 2030. Anunțul a fost făcut public pe 29 decembrie, cu două zile înainte de Anul Nou. Din acel moment, propunerile și sugestiile cu privire la proiectul supus consultării publice puteau fi trimise în 10 zile calendaristice (de la data publicării) pe adresa de e-mail diana.rosu@edu.gov.ro.

Din cele 10 zile calendaristice, puse la dispoziție cu generozitate de instituția condusă de Ligia Deca, două erau sărbători legale și alte două erau zile de weekend.

În cadrul acestei strategii, Ministerul a propus o mulțime de schimbări în disciplinele școlare, din învățământul preuniversitar, în urma cărora micuții ar trebui să dobândească anumite cunoștințe, abilități și comportamente.

Citești și ajuți! Cumpără cartea: Ghidul incorect politic – Despre încălzirea globală și ecologism, de Christopher C. Horner, vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media.

Conform proiectului, cei mici ar putea face încă de la grădiniță materia „Educaţie ecologică şi de protecţie a mediului”. Din fericire, această materie ar fi opțională.

În clasele I – IV, există discipline în trunchiul comun în care se va vorbi despre schimbări climatice. În clasele I-II, unde se face „consiliere și dezvoltare personală”(!), copiii de 7-8 ani vor fi învățați despre „autocunoaştere şi stil de viaţă sănătos; dezvoltare emoţională şi socială”.

În gimnaziu, la „Educație tehnologică și abilități practice”, copiii vor trebui să învețe despre:crearea contextelor care favorizează formarea de atitudini responsabile faţă de sănătate, mediu, muncă prin aplicarea măsurilor de securitatea muncii, a normelor de prevenire şi stingere a incendiilor, de ergonomia locului de muncă, prin reducerea consumului de energie, prin utilizarea raţională a resurselor materiale necesare realizării unui produs.

Citește și Peste 1100 de oameni de știință, inclusiv un câștigător al premiului Nobel, scrisoare deschisă împotriva alarmiștilor meteo: NU există nicio urgență climatică

De altfel, consumul este o temă majoră a întregii strategii. Cuvântul „consum” și derivata „consumator” sunt menționate de 16 ori pe parcursul listei materiilor propuse de Ministerul Educației.

În clasele V-VIII copiii vor face „educație socială” în care vor fi învățați despre „drepturile copiilor”. Primul drept exemplificat de MEN este „dreptul la identitate”, care nu este clar la ce se referă și care putea fi legat de așa-zisa „identitate de gen”. Abia apoi urmează dreptul la familie și, paradoxal, dreptul la educație. Copiilor li se va spune că au „dreptul la securitate și protecție socială”, care, suntem siguri va favoriza antreprenoriatul șu munca.

În ceea ce privește „Cunoștințe abilități și comportamente legate de schimbările climatice, viață terestră, viață acvatică și consum și producție responsabile”, copiii vor fi învățați că „Schimbările climatice, fenomen antropogenic care rezultă din emisiile crescute de gaze cu efect de seră (conform consensului științific stabilit la nivel ONU)”. Acest lucru se întâmplă, deși nu există un consens științific pe această temă. Statul român preferă să preia orbește ceea ce decide ONU, ignorând complet părerile divergente pe acest subiect.

Copiii vor trebui să deprindă „utilizarea corectă a terminologiei specifice schimbărilor climatice”, ceea ce sună puternic ideologic. O altă „abilitate” cu iz ideologic este să „Îi încurajeze pe alții să se implice în limitarea schimbărilor climatice”

În urma acestor abilități, copilul trebuie să adopte „ soluții pentru reducerea impactului său și al familiei sale asupra schimbărilor climatice”. Mai pe scurt, să devină activist în acest domeniu, urmând să participe „la acțiuni de sensibilizare a comunității pe tema schimbărilor climatice”. Cel mai cunoscut elev activist este suedeza Greta Thunberg (foto).

Copiii trebuie să se implice „ în acțiuni civice și dezvoltă soluții pentru reducerea impactului schimbărilor climatice asupra comunității și semenilor”. Ei trebuie să înțeleagă/susțină „politici publice de protejare a climei”.

Nu doar atât. La capitolul „viață acvatică”, elevul trebuie să fie capabil să „arate opoziție față de grupuri care se angajează în producția și consumul nesustenabil ale produselor mediului acvatic”.

De altfel, așa cum menționam anterior, consumului i se acordă o atenție deosebită. Exact ca pe vremea comunismului, copiilor li se transmite să-și aleagă o „alimentație rațională”. Acum i se spune „un stil de viață sustenabil.”.

Cităm:

Consum și producție responsabile

Cunoștințe:

– Conexiunea dintre alegerea stilului de viață individual și dezvoltarea socială, economică și a mediului
– Ciclul și modelele de producție și consum ale unui produs, interconexiunea dintre producție și consum (ofertă și cerere, substanțe toxice, emisii, producerea deșeurilor, sănătate, condiţii de muncă etc.)
– Rolurile, drepturile și sarcinile diferiților actori în producție și consum (media și publicitate, întreprinderi, municipalități, legislație, consumatori etc.)
– Tipurile, durata de viață, modurile de gestionare – selectare, colectare, reciclare ale deșeurilor
– Strategii, practici de producție și consum sustenabil
– Compromisuri legate de modificările sistemului necesare pentru realizarea consumului și producției sustenabile

Abilități Elevul e capabil să:

– Facă diferenţa între nevoi și dorințe și să reflecteze la propriul comportament de consum, în contextul nevoilor lumii naturale, ale altor oameni și ale generațiilor viitoare
– Creeze, dezvolte și promoveze stiluri de viață sustenabile
– Se simtă responsabil pentru impactul de mediu și social al propriului comportament în calitate de consumator
– Comunice nevoia practicilor sustenabile în producție și consum
– Îi încurajeze pe alții să se angajeze în practici sustenabile de consum și producție

Comportamente:

-Adoptă un stil de viață sustenabil. Elevul este capabil să planifice, să implementeze și să evalueze activităţile legate de consum folosind criteriile de sustenabilitate existente
– Modelează orientările societății în consum și producție
– Evaluează, participă și influențează procesele decizionale privind achizițiile din sectorul public și privat”.

Disciplinele din trunchiul comun și cele din curriculumul la decizia școlii cu implicații pentru educația pentru mediu și schimbări climatice din învățământul preuniversitar:

Învăţământ preşcolar 

Disciplină opțională: „Educaţie ecologică şi de protecţie a mediului”.

Învățământ primar 

Discipline din trunchiul comun:

  • Geografia (clasa a IV-a) – cu activități de învățare: dobândirea interesului pentru înțelegerea rolului mediului înconjurător pentru viața și activitatea societății; înțelegerea necesității protecției mediului de viață; participarea la activități de conservare a mediului; formarea unei atitudini civice referitoare la cunoașterea, conservarea și protecția mediului.
  • Educație civică (clasele a III-a și a IV-a) – cu activități de învățare: participarea la proiecte simple cu conținut moral-civic, în cadrul clasei, al școlii sau al comunității locale; implicarea, la nivel de clasă, școală sau la nivelul comunității locale, în proiecte simple, pe diferite teme cu conținut moral-civic; participarea activă la realizarea proiectelor propuse de cadrul didactic, pe diferite teme (de exemplu, valorificarea activităților tradiționale/tradițiilor din comunitatea locală, ocrotirea mediului înconjurător apropiat).
  • Consiliere și dezvoltare personală (clasele I-a – a II-a) – conţinuturile învăţării sunt organizate pe domenii: autocunoaştere şi stil de viaţă sănătos; dezvoltare emoţională şi socială; aspecte specifice ale organizării învăţării şi pregătirii pentru viaţă la şcolarul mic.

Discipline din curriculumul la decizia școlii

  • Creează-ți mediul – exemple de activități de învățare pentru clasele a III-a și a IV-a: organizarea unor activităţi ecologice; stabilirea unor reguli de conduită faţă de mediul înconjurător; ilustrarea unor date importante din calendarul activităţilor ecologice; organizarea unor concursuri de afişe, materiale publicitare pentru a face cunoscute efectele poluării în zonă; crearea şi interpretarea unor scenete, dramatizări, pe teme ecologice; colectarea selectivă a deşeurilor; realizarea unor machete şi a unor obiecte publicitare din deşeuri; organizarea unor concursuri.

Învățământ gimnazial

Discipline din trunchiul comun:

  • Geografie (clasele a V-a – a VIII-a) – contribuie la identificarea şi explicarea unor constatări (şi adevăruri), rezultate ale interacţiunii dintre componentele mediului terestru natural şi cele ale societăţii, precum şi ale interacţiunii globale om-natură (exemple de conținuturi: clasa a VI-a – efectele activităţilor umane asupra mediului şi calitatea vieţii; clasa a VII-a – identificarea unor probleme existente în mediul înconjurător, clasa a VIII-a – identificarea soluţiilor de protecţie a mediului geografic din orizontul local sau îndepărtat).
  • Educație tehnologică și abilități practice – contribuie la crearea contextelor care favorizează formarea de atitudini responsabile faţă de sănătate, mediu, muncă prin aplicarea măsurilor de securitatea muncii, a normelor de prevenire şi stingere a incendiilor, de ergonomia locului de muncă, prin reducerea consumului de energie, prin utilizarea raţională a resurselor materiale necesare realizării unui produs.
  • Cultură civică – respect faţă de demnitatea şi drepturile omului, faţă de Constituţie şi legi; toleranţă şi respect faţă de persoane şi grupuri care susţin valori, opinii şi credinţe diferite; încredere în sine şi în ceilalţi; disponibilitate pentru dialog, relaţionare pozitivă cu ceilalţi şi cooperare; asumarea responsabilităţii faptelor personale şi a responsabilităţilor cetăţeneşti; gândire critică şi flexibilă; egalitate în faţa legii – respectarea legii; libertate de expresie, a opiniilor, libertatea de conștiință; implicare civică în viaţa comunităţii; cetăţenie activă.
  • Educație socială – exemple de conținuturi:
  • clasa a V-a: drepturi ale copilului; responsabilități asociate acestora, exemplificarea unor drepturi în contexte concrete (de exemplu, dreptul la identitate, dreptul la familie, dreptul la educație, dreptul la joc și activități recreative, dreptul la protecție împotriva violenței, abuzului și exploatării, dreptul la securitate și protecție socială, protecția mediului – condiție a vieții);
  • clasa a VII-a – activități: participarea activă la realizarea proiectelor propuse, pe diferite teme (de exemplu, proiecte referitoare la prevenirea și combaterea violenței, incluziunea socială și educațională, proiecte privind influențarea deciziilor/politicilor publice locale în diferite domenii, proiecte legate de protecția mediului înconjurător/protejarea patrimoniului cultural).
  • Consiliere și dezvoltare personală – contribuie la adoptarea unei atitudini responsabile faţă de propria sănătate și față de mediul înconjurător, din perspectiva stării de bine prin adoptarea unui stil de viață sănătos și a managementului comportamentelor de risc.

Discipline din curriculum la decizia școlii 

  • Educație pentru sănătate (clasele I-a – a XII-a) – domeniul sănătatea mediului (pentru toate clasele).
  • Creează-ți mediul (clasele a V-a – a VII-a )

Activități: identificarea unor tipuri de deşeuri din gospodărie, şcoală, cartier etc..

Conținuturi: Efectele degradării mediului produsă de om şi activităţile sale; Deşeurile – surse de deşeuri – colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor – reciclarea deşeurilor; Efectele factorilor poluanţi asupra echilibrului ecologic; Probleme globale – efectul de seră (formare, influenţă şi măsuri de ameliorare) – ploile acide (formare, influenţă şi măsuri de evitare a formării ploilor acide) – stratul de ozon (ce este ozonul, cum este afectată pătura de ozon şi consecinţele distrugerii acesteia); Măsuri de protecţie a mediului şi combaterea poluării: epurarea şi tratarea apei (tipuri de epurare, staţii de epurare); purificarea emisiilor gazoase; combaterea vibraţiilor şi zgomotelor; desecarea, drenarea, fixarea şi stabilizarea terenurilor; gospodărirea raţională a resurselor; recuperarea, reciclarea şi refolosirea materialelor.

Învățământ liceal

Discipline din trunchiul comun:

  • Geografie – clasa a IX-a (Geografie fizică) și clasa a XI-a (Probleme ale lumii contemporane), clasa a XII-a (Geografia României – Capitol climă: influențe, factori, elemente, evoluție).
  • Biologie (clasele IX – XII) – grija față de mediul înconjurător (competențe: protejarea și conservarea mediului; relația organism-mediu).

Învățământul liceal filieră tehnologică – discipline specifice profilului pentru calificări profesionale: tehnician ecolog și protecția calității mediului, tehnician agromontan, hidro-meteorolog, veterinar Etc.

Discipline din curriculum la decizia școlii:

* Educație pentru dezvoltare (OMECS nr. 3542/2016)

* Educație pentru democrație (OMECTS nr. 5817/2010)

* Activități extracurriculare și extrașcolare cuprinse în Calendarul Activităților Educative Naționale finanțate de Ministerul Educației (2017, 2018, 2019) – (pe site-ul www.edu.ro), exemplificări:

Concursul național de Proiecte de Mediu

Concursul național de ecologie și protecția mediului „Să iubim natura”

Concursul național de ecologie și protecția mediului „Un copil sănătos într-un mediu curat”

Programul național Școala Altfel – componenta Educație ecologică și protecție a mediului (OMENCȘ nr. 5034/2016 pentru aprobarea Metodologiei de organizare a Programului național Școala Altfel

Cunoștințe abilități și comportamente legate de schimbările climatice, viață terestră, viață acvatică și consum și producție responsabile

Schimbări climatice

Cunoștințe:

  • Schimbările climatice, fenomen antropogenic care rezultă din emisiile crescute de gaze cu efect de seră (conform consensului științific stabilit la nivel ONU)
  • Activităţile umane – la nivel global, național, local și individual – care contribuie la modificarea climei
  • Consecințele ecologice, sociale, culturale și economice ale modificării climei la nivel local, național și global și cum pot acestea deveni factori catalizatori și de întărire a schimbărilor climatice
  • Strategii de prevenire, reducere și adaptare la diferite niveluri (de la global la individual) și în diferite contexte
  • Măsuri de siguranță în cazul unor fenomene meteo extreme și dezastre cauzate de schimbări climatice (furtuni violente, inundații, alunecări de teren etc.)
  • Forurile științifice care studiază schimbările climatice și întreprind negocierile internaționale

Abilități – Elevul este capabil să:

  • Utilizeze corect terminologia specifică schimbărilor climatice
  • Explice de ce schimbările climatice au impact deopotrivă global și local
  • Analizeze și explice dinamica ecosistemului și impactul de mediu, social, economic și etic al schimbărilor climatice, inclusiv asupra orizontului local
  • Înțeleagă contribuția personală la schimbările climatice care au loc la nivel mondial
  • Recunoască faptul că limitarea schimbărilor climatice la nivel global este o sarcină esențială a fiecăruia și că e nevoie să reevaluăm comportamentele noastre zilnice în acest sens
  • Îi încurajeze pe alții să se implice în limitarea schimbărilor climatice
  • Colaboreze cu alții și să dezvolte strategii agreate în comun pentru a limita efectele schimbărilor climatice

Comportamente:

  • Adoptă soluții pentru reducerea impactului său și al familiei sale asupra schimbărilor climatice
  • Participă la acțiuni de sensibilizare a comunității pe tema schimbărilor climatice
  • Se implică în acțiuni civice și dezvoltă soluții pentru reducerea impactului schimbărilor climatice asupra comunității și semenilor
  • Implementează planuri simple de acțiune pentru limitarea efectelor schimbărilor climatice
  • Înțelege/susține politici publice de protejare a climei
  • Susține activități economice prietenoase cu clima

Viață terestră

Cunoștințe:

  • Componentele mediului; ecosistemele locale și globale; biodiversitatea
  • Factorii destabilizatori ai mediului și amenințările asupra biodiversității
  • Rolul fundamental al naturii pentru viața umană, foloasele aduse de ecosistemele locale, inclusiv susținerea vieții, asigurarea hranei și efectul benefic asupra climei, serviciile culturale și serviciile ecosistemelor pentru reducerea riscului de dezastru
  • Impactul activităților umane asupra mediului, atât la nivel individual, cât și colectiv
  • Strategii de conservare/refacere a mediului natural (protejarea rezervațiilor naturale, refacerea habitatelor și solurile degradate, conectarea sustenabilă a coridoarelor de viață sălbatică)

Abilități Elevul este capabil să:

  • Argumenteze contra practicilor distructive de mediu
  • Argumenteze în favoarea biodiversității
  • Se conecteze cu zonele sale locale naturale și să simtă responsabilitate faţă de floră și faună
  • Dezvolte o viziune a unei vieți în armonie cu natura

Comportamente:

  • Acționează cu grijă și empatie față de plante și animale
  • Adoptă în viața de zi cu zi un comportament de protecție și conservare a mediului
  • Identifică, semnalează problemele de mediu din comunitate autorităților competente
  • Reacționează la comportamentele altor persoane fizice sau juridice care pun natura sau oamenii în pericol
  • Se implică în acțiuni de voluntariat pentru protejarea mediului, refacerea florei și faunei, împăduriri, crearea de spații verzi
  • Se implică activ în grupuri locale pentru conservarea vieții terestre în zona sa

Viață acvatică

Cunoștințe:

  • Ecologia marină, ecosistemele, relaţiile prădător-pradă etc.
  • Acțiunea oamenilor în mediul marin. Rolul mării ca furnizor de hrană, locuri de muncă și de oportunități economice
  • Rolul oceanelor în moderarea climatului nostru
  • Pericolele pentru sistemele acvatice cum ar fi poluarea și pescuitul excesiv; fragilitatea relativă a multor ecosisteme oceanice
  • Oportunitățile folosirii sustenabile a resurselor marine vii

Abilități Elevul este capabil să:

  • Susțină practicile sustenabile de pescuit
  • Prezinte impactul uman asupra oceanelor (pierderea biomasei, acidificarea, poluarea etc.) și valoarea oceanelor curate și sănătoase
  • Să arate opoziție față de grupuri care se angajează în producția și consumul nesustenabil ale produselor mediului acvatic

Comportamente:

  • Nu desfășoară activități poluante ale râurilor, lacurilor și mărilor
  • Îi informează pe cei din jur despre impactul negativ asupra sănătății care derivă din poluarea apei, în special cu microplastice
  • Raportează autorităților acțiuni de poluare a apelor pe care le-a constatat
  • Participă la activități de ecologizare ale mediului acvatic
  • Este capabil să identifice, să acceseze și să cumpere organisme marine recoltate sustenabil
  • Este capabil să își contacteze reprezentanţii pentru a discuta despre poluarea apei și a sistemelor acvatice

Consum și producție responsabile

Cunoștințe:

  • Conexiunea dintre alegerea stilului de viață individual și dezvoltarea socială, economică și a mediului
  • Ciclul și modelele de producție și consum ale unui produs, interconexiunea dintre producție și consum (ofertă și cerere, substanțe toxice, emisii, producerea deșeurilor, sănătate, condiţii de muncă etc.)
  • Rolurile, drepturile și sarcinile diferiților actori în producție și consum (media și publicitate, întreprinderi, municipalități, legislație, consumatori etc.)
  • Tipurile, durata de viață, modurile de gestionare – selectare, colectare, reciclare ale deșeurilor
  • Strategii, practici de producție și consum sustenabil
  • Compromisuri legate de modificările sistemului necesare pentru realizarea consumului și producției sustenabile

Abilități Elevul e capabil să:

  • Facă diferenţa între nevoi și dorințe și să reflecteze la propriul comportament de consum, în contextul nevoilor lumii naturale, ale altor oameni și ale generațiilor viitoare
  • Creeze, dezvolte și promoveze stiluri de viață sustenabile
  • Se simtă responsabil pentru impactul de mediu și social al propriului comportament în calitate de consumator
  • Comunice nevoia practicilor sustenabile în producție și consum
  • Îi încurajeze pe alții să se angajeze în practici sustenabile de consum și producție

Comportamente:

  • Adoptă un stil de viață sustenabil. Elevul este capabil să planifice, să implementeze și să evalueze activităţile legate de consum folosind criteriile de sustenabilitate existente
  • Modelează orientările societății în consum și producție
  • Evaluează, participă și influențează procesele decizionale privind achizițiile din sectorul public și privat

Strategia Națională privind Educația pentru mediu și schimbări climatice 2023-2030 are patru direcții de acțiune:

  1. Implementarea unui Program educațional pentru climă și mediu;
  2. Soluții pentru resursele educaționale;
  3. Infrastructură pentru școli sustenabile;
  4. Resursă umană implicată în educația privind schimbările climatice și mediul.

Ministerul Educaţiei în colaborare cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor sunt cele două instituții responsabile cu elaborarea Strategiei Naționale privind Educația pentru mediu și schimbări climatice 2023-2030, până la data de 31 decembrie 2022, urmând a fi transpusă în programele şcolare începând cu anul şcolar 2023-2024.

CITEȘTE MAI MULT

PARTENERI

Loading RSS Feed

Loading RSS Feed

 

10 COMENTARII

  1. Nu mai avem ierni cu zăpezi și temperaturi maxime negative în majoritatea zonelor țării. De la an la an verile sunt tot mai fierbinți și mai secetoase. Asta poate observa oricine.
    Dar, în opinia unora, încălzirea globală nu există. E subiect impus de oculta mondială.

  2. Occidentul o are pe Greta Trotineta iar Romania o are pe Ligia Trotineta care a ajuns ministresa. Cred ca vrea sa ne invete sa mergem cu trotineta. Mare caracter are Ligia Trotineta, in rest ea este fata buna dar pamantul este rau.

  3. șoimii patriei globohomoeco

    âindoctrinare de masă. nu mai facem matematică, literatură și istorie.

    dar băgăm indoctrinare sexuală, marxistă și ecofascistă, să se simtă vinovații copiii cand manancă și respiră….

    același stat mincinos aduce gunoaie din Europa și le arde la noi, și lasă tone de lemn să fie dusela austrieci să aibă mobilă

  4. cautati pe net o parte din transcriptul intalnirii bush gorbaciov de la malta din 89, unul din punctele de pe agenda era incalzirea globala, probabil subiect impus din alte zone.. asta acum 33 de ani… niste bolnavi mintal clocesc de zeci de ani treburile astea, intre timp au fost si ierni cu -30 de grade. Cand e frig schimba placa nu mai e incalzire globala, sunt fenomene extreme

  5. scoala devine un cuib ideologic, inteleg ca nu mai fac carte deloc. Va fi mai rau ca pe vremea comunismului, atunci macar se facea si carte ca aveau nevoie de specialisti.
    Eu deja spun copilului sa nu mai creada in ce le spune la scoala ca sunt minciuni, chiar manualele de acum colcaie de ideologie marxista, sunt materii si manuale de care mi-e sila mie ca om mare.
    Sunt disperati sa le spele creierele cat mai de mici, cand eficienta e maxima.
    Multi oameni batrani povestesc cum credeau in ideologia comunistilor ca asa ii invata la scoala si ca abia tarziu si-au dat seama de sarlatanie, care si-au mai dat..

  6. În țara asta există oameni cu mintea limpede și întreagă care să poată conduce acest minister ?? Avem copii care știu să citească dar nu înțeleg nimic din ceea ce citesc,dar noi vrem să-i facem activiști !! ÎNVĂȚAȚI-I CARTE FRAȚILOR,NU GOLĂNEALĂ POLITICĂ !

  7. Acuma pricepeți de ce învățământul este în cădere liberă! Uitați-vă la poza Gretei și vă dați seama! Ordinarii ăia care au promovat-o sunt reponsabili de traumele suplimenatare ale acestei fete. Așa vreți să fie copiii voștri???

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

38,500FaniÎmi place

CELE MAI CITITE 24 h

Articole RELAȚIONATE