Patriarhul Daniel a ajuns la Putna, unde a deschis manifestările dedicate a 150 de ani de la Serbările de la Putna.
Sub genericul „Serbarea de la Putna – 150. Continuitatea unui ideal”, la Mănăstirea ștefaniană se desfășoară Congresul tinerilor români din țară și din străinătate, precum a fost și-acum 150 de ani pe vremea lui Mihai Eminescu.
Evenimentul a fost deschis de către PF Daniel, Patriarhul României. El a remarcat că perioada sărbătorii coincide cu cea de-acum un secol și jumătate, informează Basilica.
„Această zi este o zi mare, urmată de alte zile şi mai mari, pentru că astăzi sărbătorile de aniversare a marelui eveniment din 1871. Coincidenţa este evidentă. În 1871 Adunarea de la Putna şi Congresul studenţilor au avut loc într-un week-end. Au început sâmbătă, în 14 august 1871, au continuat duminică şi s-au terminat în 16 august 1871. Această binecuvântată coincidenţă ne arată că Dumnezeu lucrează în mod surprinzător, face minuni pentru a arăta iubirea Sa faţă de cei care răspund cu iubire chemării Sale”.
„Este o bucurie pentru noi să fim aici şi mulţumim Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic al Sucevei şi Rădăuţilor pentru frumoasele cuvinte de întâmpinare şi pentru amintirea celor mai importante evenimente legate de clipe sfinte din istoria acestei mănăstiri care a fost numită Ierusalimul neamului românesc de poetul naţional Mihail Eminescu”, a spus Patriarhul.
PF Daniel a menționat că acei care sunt prezenți azi la Putna se întâlnesc în rugăciune cu cei care au fost acum 150 de ani.
„Spunea cineva că mănăstirea Putna are o putere binecuvântată de Dumnezeu de a se regenera ca simbol spiritual pentru români chiar dacă adesea a trecut prin dificultăţi, prin momente grele. După Adunarea de la Putna şi Congresul studenţilor de la 1871 s-a constatat că nu a fost vorba de un parastas, cum spunea cineva, ci de o renaştere, de o nouă etapă de conştientizare a nevoii unităţii în cuget şi simţiri pentru toţi românii, pentru românii din ţară şi pretutindeni”.
„Vedem cum în aceste zile de fapt ne întâlnim prin rugăciune cu cei care s-au întâlnit aici lângă mormântul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare şi, de asemenea, prin cinstire, prin rememorare a evenimentelor de atunci, dar şi pentru speranţa unei unităţi mai intense a românilor din ţară şi din străinătate”.
„Ne rugăm Preasfintei Treimi, Maicii Domnului, Sfântului Voievod Ştefan cel Mare şi tuturor Sfinţilor Putneni să ne dăruiască în aceste zile bucuria şi pacea pe care Dumnezeu le revarsă în sufletele celor ce-L iubesc pe El, iubesc Biserica lui Hristos şi iubesc evlavia poporului român. Aşa să ne ajute Dumnezeu!”, şi-a încheiat Patriarhul cuvântul său.
Patriarhul a rostit cuvântul după slujba de mulţumire oficiată în biserica Mănăstirii Putna cu ocazia venirii Sale.