„Poartă masca, arată că îți pasă” ne spun zilnic sloganurile vehiculate pe toate ziarele online și la toate televiziunile. Chiar este masca eficientă pentru a opri pandemia de Covid? Și ce semnificație are purtarea măștii, dincolo de presupusele beneficii medicale?
Înainte de a discuta despre mască, iată câteva fapte care ne arată contextul epidemiei globale de coronavirus.
1. 99,7 la sută din populația lumii nu a fost afectată în nici un fel de acest virus respirator. Dintre cei 0.3 la sută dintre cei care au fost afectați, doar 3 la sută (0.01% din populația lumii) ar fi murit conform estimărilor oficiale din cauza virusului.
2. În Statele Unite, considerate a fi unul dintre epicentrele pandemiei, numărul morților a scăzut, în luna august, către zero, conform datelor NCHS (National Vital Statistics System).
3. Modelele apocaliptice care anticipau zeci de milioane de morți în țări precum Statele Unite sau Marea Britanie s-au dovedit cu totul nefondate. Epidemia de coronavirus nu poate să fie comparată, în nici un fel, cu epidemia de gripă spaniolă din 1918, care a ucis 100 de milioane de oameni.
Cu atât mai puțin poate să fie comparată această epidemie cu ciuma neagră din 1346, despre care se spune că ar fi decimat jumătate (!) din întreaga populație a Europei. Sau cu epidemiile de ciumă din secolul al XVII-lea, în care mureau câte 10-20 de mii de oameni pe zi în orașe precum Milano sau Londra.
Acum, legat de întrebarea dacă masca „de farmacie” este eficientă sau nu pentru prevenirea pandemiei, în cazul în care este purtată de întreaga populație. Trebuie spus foarte clar că nu există nici un fel de dovadă științifică concludentă care să sprijine impunerea purtării obligatorii a măștii pentru a preîntâmpina răspândirea covid-19. Conform unei sinteze realizate de Center for National Desease and Prevention (CDC) publicată pe 20 mai 2020, care adună datele a 10 studii științifice, „nu există efecte semnificative ale purtării măștii pentru prevenirea transmiterii infecțiilor virale confirmate în laborator”.
În primăvara anului 2020, Chirurgul general al Statelor Unite ne avertiza că „măștile nu sunt eficiente pentru a vă proteja de coronavirus”. Același mesaj era transmis atunci și de oficialii OMS. Și în România, în multe spații publice (autobuze, gări, supermarketuri, etc) erau expuse mesaje care arătau că masca „de farmacie” nu protejează de coronavirus – ci că masca trebuie purtată doar în cazul în care suntem bolnavi.
Mai mult, o serie de medici au atras atenția asupra efectelor potențial nocive ale purtării măștii. CDC ne avertizează și în prezent că „măștile nu trebuie să fie atinse sub nici o formă” și că ele nu trebuie să fie lăsate „acolo unde alții le pot atinge sau unde microbii din masca facială pot atinge alte suprafețe”. Așadar, măștile pot juca un rol în răspândirea virusului, chiar conform mesajelor CDC – și să ne imaginăm cum ar putea să respecte copiii aceste recomandări ale CDC.
Dacă ele nu sunt manevrate și folosite corespunzător, ne putem infecta chiar de la mască. Mediul umed al măștii favorizează dezvoltarea micoorganismelor, mai ales când masca este folosită pe timp îndelungat. Însă efectul cel mai nociv subliniat de medici este acesta: măștile pot să creeze un fals sentiment de invulnerabilitate și îi pot face pe oameni să nu mai respecte distanțarea fizică sau să fie imprudenți, având impresia că masca îi protejează. În aceste condiții, ne putem întreba – cât de eficientă este, în fapt, purtarea măștii? Și chiar este suficientă purtarea măștii ca să „arăți că îți pasă”?
Dar dacă purtarea măștii nu este eficientă, ba poate fi chiar nocivă, iar pandemia de coronavirus pare că s-a sfârșit, chiar conform datelor OMS, ce rol are impunerea quasi-generală a obligativității măștii pentru publicul larg?
În condițiile în care numărul cazurilor este în continuă scădere, masca rămâne singura cale de a păstra starea de isterie germofobă pe care o alimentează constant mare parte din presă și dintre liderii lumii. Impunerea ei perpetuează minciuna că lumea este un loc foarte periculos, un soi de junglă unde ne pândește la fiecare pas covidul cu colții larg deschiși. Să mergi la locul de muncă, la școală, la restaurant sau la biserică este prea periculos (dar, în acelaști timp, nu e deloc periculos să participi alături de alte mii de oameni la protestele BLM). Și chiar să mergi să votezi ar putea să fie prea periculos! Poarta este larg deschisă pentru experimente și pentru accelerarea agendei „progresiste” într-o varietate de domenii, de la munca la birou la sănătate și educație. Iar dacă votul on-line va deveni norma, poarta este foarte larg deschisă pentru frauda electorală.
Masca a devenit un simbol aproape sacru și un semn vizibil al fricii „revoluției covid”. Oricine nu se supune sau îndrăznește să pună la îndoială acest simbol va fi linșat public și marginalizat, așa cum am văzut că s-a întâmplat cu regizorul Cristi Puiu după comentariile cu privire la purtarea măștii de la TIFF. Impunerea obligativității măștii în toate locurile publice (chiar și în spațiile deschise!) deschide drumul acceptării, fără cârtire, a ingineriilor sociale aberante și a cedării libertăților democratice.
Avem de-a face cu simbolul unui cult iacobin radical, un cult revoluționar care își propune să demoleze orice element social, economic sau spiritual sănătos care a mai rămas în societatea noastră. Și oricine nu se conformează va fi linșat și aspru pedepsit. Să porți masca înseamnă să îți arăți loialitatea față de noua revoluție iacobină. Să ne amintim, însă, că aceste revoluții își devorează copiii, și că purtarea cocardei revoluționare nu l-a scutit de Ludovic al XVI-lea de drumul spre ghilotină.
Grigore Leșe e cel mai tare!