Cu o zi înainte de Ziua Imnului Național, marele actor român, Dorel Vișan, consideră că ar trebui ca țara noastră să-și schimbe imnul de stat.
În opinia sa, acest imn este nepotrivit, pentru că ar preamări „cuceritorii” și românii nu ascultă îndemnul de a se trezi.
„În ceea ce privește imnul, am spus că suntem singura națiune din lume care, în imnul nostru, ne preamărim cuceritorii. Orice națiune din lume abia așteaptă să scape de ei. (…) Avem un imn în care cântăm <<Deșteaptă-te, române>> și nu ne putem deștepta. Suntem blestemați de Dumnezeu să ascultăm imnul în fiecare zi, dar avem texte mai frumoase”, a spus maestrul Dorel Vișan.
Acesta a mai afirmat că un imn mai bun ar fi ”Trei culori” sau ”Hora Unirii”. Dorel Vișan consideră că oamenii nu mai cântă, cu sufletul, imnul național.
„Iar noi îl folosim ca imn? Eu cred că este un blestem al lui Dumnezeu, ne obligă să cântăm în fiecare zi <<Deșteaptă-te, române!>> știind că nu ne vom deștepta. Pentru că noi cântăm așa, de la sine, nu mai cântăm din suflet, deși unele persoane își pun mâna la inimă la imn, probabil din alte cauze.
Sunt niște probleme de fond care țin de neam, de respectul față de generațiile care vin, cărora trebuie să le lăsăm și lor ceva”, a afirmat Vișan, conform Cluj24.
Înainte de 1990, România a avut ca imn de stat o variantă modificată de comuniști a poeziei „Trei Culori”, de Ciprian Porumbescu.
„Deșteaptă-te române” este un cântec revoluționar, apărut în perioada pașoptistă a secolului XIX, care a fost adoptat ca imn de stat în 1990. De menționat că versuri din acest cântec au fost cântate pe străzi de către românii ieșiți în stradă în decembrie 1989.
Fereasca Dumnezeu ca relicvele astea comuniste zis si suveraniste zis si conservatoare, gen visan sa ajunga iar la putere. Astia sunt mai periculosi si decat globalistii de azi. Sa mearga in coreea de nord sa asculte acolo trei culori.
Noi nu suntem daci, prietene, noi suntem urmasi ai dacilor si ai romanilor. E o diferenta mare.
Sunt alte urgențe. Nicolae Iorga ar zice că Imnul ține loc, la aleșii României, de Muzeu Național de Istorie. În democrația Originală, clădirea aproape terminată de Ceaușescu s-a botezat la mișto Casa Radio, pentru a fi abandonată jocurilor imobiliare. În democrația Specială, fostul Palat al Poștelor se tot repară din 2002, prescurtând veacurile la Traian și Lupoaică.
Un actor din filmele de desene animate.
In Romania mai sunt actori?
Ideea romanității poporului român nu este o invenție a generației pașoptiste! Cei care susțin asta dau dovadă de o crasă lipsă de cultură. Poți să fii un actor oricât de mare, fără să ai habar că de când există mărturii despre poporul român, toate acestea fac referire la originea romană, asumată cu mândrie de către români și contestată cu înverșunare de către toți dușmanii lor. În folclorul nostru nu există vreun personaj cu numele Decebal, nici vreo amintire despre daci, însă există un personaj numit “bădița Traian” cu trăsături de erou eponim. Nu e normal, după părerea unora: că doar francezii nu-i glorifică pe romani ori pe Caesar. Nu-l glorifică nici nu-l iubesc pe Caesar , ci pe Vercingetorix, dar de zis își zic FRANCAIS, la fel și limbii lor, iar țării îi zic FRANCE, adică poartă numele cuceritorilor lor germanici, deși până prin sec. IX limbii pe care și azi o vorbesc îi ziceau ROMANA iar locuitorii de la sud de Loara își ziceau ROMANI! Numai că Vercingetorix nu se găsește în folclorul francez( așa cum se întâmplă la noi cu Traian), ci doar în literatura franceză cultă . Și în Franța a existat un curent autohtonist, mai întâi politico-religios (galicanismul) și apoi unul cultural-artistic( galicismul) care și-a aflat expresia supremă în filmele de desene animate ale căror eroi principali sunt Asterix și Obelix. Și atunci, ce să facem? Să facem ce ne zice Roxin, Maxtor sau Vișan? Să ștergem toată tradiția, și să-l pomenim pe Badița Decebal în Plugușorul de Anul Nou, și să schimbăm DEȘTEAPĂ-TE ROMÂNE ? Să ignorăm zecile de mărturii istorice despre romanitatea noastră asumată, și să inventăm o nouă istorie? Să zicem că în Dacia n-a existat colonizare nici romanizare? Că nu e adevărat că din cele 500 de așezări rurale cercetate, din Dacia Romană și Moesia Inferior, numai în 80 s-au descoperit elemente materiale sau stilistice de factură autohtonă? Că, spre deosebire de alte provincii( Panonia,Noricum) portul dacic tradițional nu este reprezentat pe monumentele funerare decât în mod excepțional? Că din 551 de morminte de incinerație dacice din aceeași epoca, numai în 112 s-au aflat ceramică de factură autohtonă? Că dacii au renunțat la moneda proprie cu un secol înainte de cucerirea romană, în timp ce în Galia Narbonensis ea a mai circulat decenii după cucerire? Adică, hai să ne construim o falsă identitate pe fundamentul unei dorințe ! Că doar în Moldova rusificată, operația de înlocuire a imnului a reușit! E adevărat însă că pacientul a murit. De ce n-am încerca și la noi? Că tot e imnul actual într-o tonalitate prea joasă… încât seamănă a tânguire. Ne-am bucura,deci, boieri dumneavoastrî, sî vedem oleacî di veslii și prin Țara Valahiei !
plus că e in tonalitate joasă,
un fel de tânguire.
Fix la cele 2 alternative ma gandeam si eu…
O fi problema mai adâncă, tovarășe prim ?
Adică era bun la pașoptiști și nu mai este bun la noi ? Bine, și atunci problema este … blestem de la Dumnezeu ?! Eu, ca iliterat aproape perfect în cele sfinte, tot aș paria un RON că Dumnezeu nu blestemă (din multe motive, bănuiesc).
Dvs., pregătind adesea roluri de „tovarăș prim”, n-ați prins încă nimic din gândirea științifică ? Ori ați abandonat-o în ’90 ?
SIGUR NU-I PROBLEMA MAI ADÂNCĂ ? N-O AVEA LEGĂTURĂ CU „DEMOCRACY, FREE MARKETS AND THE RULE OF LAW” (mai ales versiunea pentru colonii) ?