vineri, mai 24, 2024
ACTUALITATELS Iași a onorat membrii Sfatului Țării care au votat unirea Basarabiei...

LS Iași a onorat membrii Sfatului Țării care au votat unirea Basarabiei cu România: Jumătate nu au morminte cunoscute

Liga Studenților (LS IAȘI) a realizat în perioada 27 martie – 7 aprilie o acțiune de identificare și curățare a mormintelor membrilor Sfatului Țării care la 27 martie 1918 au votat Unirea Basarabiei cu Regatul României și care, ulterior, au devenit mare parte din ei, miniștri, parlamentari și demnitari ai Statului Român.

Din păcate, pentru jumătate dintre ei fie nu se cunosc locurile de veci, fie sunt dispărute între timp din lipsa unor moștenitori. Liga Studenților (LS IAȘI) face apel la moștenitorii membrilor Sfatului Țării și ai fruntașilor politici basarabeni, spre a ajuta la identificarea locurilor de veci și la completarea biografiilor acestora prin documente de familie.

Din totalul de 86 de membri ai Sfatului Țării care au votat pentru Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, 11 au fost înmormântați în Chișinău, 10 în București, 8 la Mănăstirea Cernica, 6 în Iași, 10 în Rusia, 5 în alte localități din România și Republica Moldova, unul în Polonia și unul în Canada, însă circa 12 locuri de veci din România nu au putut fi încă identificate. Pentru 33 dintre deputații Sfatului Țării nu avem locuri de veci cunoscute și, totodată, foarte puține date biografice. Acestora li se adaugă și alți 10 fruntași basarabeni care au ocupat funcții importante în Stat, precum Daniel Ciugureanu, primul prim-ministru al Basarabiei, care a împărtășit aceeași soartă cu Iuliu Maniu, fiind ucis de comuniști iar trupul său aruncat într-un loc necunoscut, cel mai probabil la Sighet.

Liga Studenților (LS IAȘI) urmează să ia legătura cu autoritățile centrale sau locale, atât din România cât și din Republica Moldova, respectiv cu persoanele juridice în administrarea cărora se află mormintele membrilor Sfatului Țării, pentru a asigura protecția acestora și clasarea unora dintre ele ca monumente istorice. În lipsa unei evidențe și a unei protecții juridice adecvate, în lipsă de moștenitori, unele locuri de veci au dispărut, cum este cazul mormântului lui Pantelimon Erhan din Cimitirul Ghencea Civil (București).

Anul acesta, pe 5 aprilie, s-au împlinit 140 de ani de la nașterea lui Ion Inculeț, primul președinte al Sfatului Țării, iar după Unire a fost pe rând ministru al Basarabiei, ministru al Sănătății publice, ministru de Interne, ministru al Comunicațiilor și vice-președinte al Consiliului de miniștri în Guvernul condus de I.G. Duca (1933-1937). În perioada studiilor la Sankt Petersburg a înființat o asociație a studenților basarabeni, fapt pentru care avea să fie urmărit și anchetat ulterior de autoritățile bolșevice. Astăzi el este, poate, cel mai cinstit membru al Sfatului Țării, atât prin calitatea sa de prim-președinte, cât și prin faptul că mormântul său este într-o ctitorie proprie, Biserica Sf. Ioan Botezătorul din Bârnova, județul Iași.

„La împlinirea a 140 de ani de la nașterea lui Ion Inculeț, primul președinte al Sfatului Țării, facem un apel către moștenitorii tuturor membrilor Sfatului Țării și către toate persoanele interesate să sprijine demersul nostru, dorindu-ne ca toți cei care au votat unirea la 1918 să fie cinstiți în egală măsură. Modul în care o națiune îi cinstește și se îngrijește de mormintele marilor oameni de cultură și de stat care i-au influențat în mod pozitiv destinul face parte din seria ritualurilor de stat și este un instrument de soft-power care arată dacă establishment-ul politic de astăzi este recunoscător pentru construcțiile instituționale pe care înaintașii le-au realizat și dacă acesta și le asumă și în prezent. Necinstirea membrilor Sfatului Țării ar fi o mare dezonoare pentru națiunea română și ar trăda o slăbiciune în fața Rusiei sau a altor state care țin cont de modul în care își cinstesc foștii demnitari cu rol determinant în istoria națională.

Suntem profund preocupați de soarta membrilor Sfatului Țării, având în vedere că fruntașii unioniști de la 1918 au fost în tinerețea lor lideri ai studenților. Daniel Ciugureanu, primul prim-ministru al Republicii Democrate Moldovenești, împreună cu Alexei Mateevici (autorul imnului Limba noastră), Simion Murafa, Ștefan Ciobanu, Dimitrie Bogos și alții au înființat Cercul studențesc „Deșteptarea” al studenților basarabeni de la universitățile din Kiev și Odesa. De asemenea, Pantelimon Halippa a fost în mijlocul mișcărilor studențești care au avut loc la Universitatea din Dorpat (Tartu, Estonia). Grigore Cazacliu a fost în 1918 delegatul basarabenilor la Cernăuți și Alba Iulia, iar fratele său, Vladimir, a fost unul dintre reprezentanții studenților în Sfatul Țării. Lor li se adaugă și alții care reprezintă exemple concrete de implicare academică, profesională și civică în slujba națiunii, modele pentru generațiile de astăzi. Suntem recunoscători celor care s-au ocupat până acum de memoria acestor oameni, precum doamna Maria Vieru-Ișaev din Chișinău.” a declarat Mihai Purici, vicepreședinte Liga Studenților.

CITEȘTE MAI MULT

PARTENERI

Loading RSS Feed

Loading RSS Feed

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

38,400FaniÎmi place

CELE MAI CITITE 24 h

Articole RELAȚIONATE